Conf. Dr. Irina Ciortescu, medic primar gastroenterolog, Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie Iași, Spitalul Clinic de Urgențe „Sf. Spiridon”: „Diareea este definită ca o serie de minimum 3 scaune apoase sau semiconsistente apărute în ultimele 24 de ore. Aceasta este foarte frecvent întâlnită atât în rândul adulților, cât și în rândul copiilor. Deși cele mai multe cazuri de diaree se rezolvă fără tratament pe parcursul a câteva zile, este important de știut când să cauți ajutor de specialitate. Diareea acută are o evoluție limitată, sub 4 săptămâni pentru adult. Dacă sindromul diareic se prelungește peste 4-6 săptămâni vorbim de diaree cronică. Însă, diareea cronică poate să apară în contextul altor afecțiuni precum sindromul de intestin iritabil, boala celiacă, polipoza colonică, bolile inflamatorii intestinale, cancerul colo-rectal, afecțiunile pancreasului (insuficiența pancreatică). Pe de altă parte, diareea acută este de obicei secundară unei infecții de cauză bacteriană, virală sau parazitară. Evoluția unui sindrom diareic acut este în general de 4-5 zile.

Diareea acută apare frecvent în infecții ale tractului digestiv, în timpul unor călătorii în străinătate sau ca o reacție adversă la medicamente.

Există 3 tipuri de infecții care cauzează o diaree acută, manifestată prin scaune apoase:

– infecțiile virale – provocate de diferiți viruși:  norovirus, rotavirus, coronavirus, adenovirus, infecție cu citomegalovirus, virusuri hepatitice.

– infecțiile bacteriene – cel mai frecvent, bacteriile pătrund în tractul digestiv prin intermediul alimentelor contaminate (infecția cu salmonella, infecția cu shigella, infecția cu escherichia coli și infecția cu  campylobacter sunt cele mai cunoscute cauze bacteriene de diaree).

– infecțiile parazitare – giardia lamblia, entamoeba histolytica, cryptosporidium enteritis sunt paraziți care pot ajunge în tractul digestiv cu ajutorul alimentelor și a apei, cauzând diaree acută.

– diareea călătorului – este descrisă în special la persoanele care călătoresc în țări în curs de dezvoltare. Diareea este de tip acut, fiind cauzată de ingestia de apă și alimente infectate cu bacterii și paraziți.

Diareea cronică apare în infecțiile persistente ale tractului digestiv, în intoleranțele alimentare precum intoleranța la gluten sau intoleranța la lactoză, după tratamentul cronic cu anumite medicamente sau după intervenții chirurgicale precum rezecțiile parțiale de intestin subțire.

Boala celiacă, boala Crohn, sindromul de intestin iritabil, colita ulcerativă, colita ischemică, polipoza colonică, tumorile colorectale benigne și cancerul de colon sunt alte afecțiuni ale tractului digestiv care pot cauza diaree cronică.

Antibioticele, în special cele cu spectru larg, pot perturba flora bacteriană normală din tractul digestiv, ducând la apariția diareei (diareea postantibioterapie sau colita pseudomembranoasă cauzată de infecția cu Clostridoides difficile).

Persoanele care suferă de diaree acută sau cronică pot avea stare generală afectată, astenie, pot manifesta dureri abdominale asociate cu crampe, greață, vărsături, balonare, febră și, bineînțeles, pot avea senzație imperioasă de a merge la toaletă, putând ajunge până la 20 de scaune apoase pe zi.

Este indicat să vă prezentați de urgență la medicul specialist dacă numărul scaunelor moi este în creștere și dacă se întâmplă să observați sânge în materiile fecale. Durerea abdominală severă, apariția febrei (mai mare de 38,5°C) care nu cedează în 24 de ore și apariția semnelor de deshidratare necesită prezentare la medicul specialist.

Semnele de deshidratare apar atunci când corpul pierde prea multă apă prin intermediul scaunelor apoase. Deshidratarea se manifestă prin stare de oboseală accentuată, sete intensă, senzație de gură uscată, crampe musculare, stare de amețeală și confuzie. În stările severe de deshidratare, urina poate fi închisă la culoare și se poate să nu simțiți nevoia de a urina pentru mai mult de 5 ore.

Diagnosticul se pune în urma unei anamneze minuțioase și a unui examen clinic riguros la care se pot adăuga: analize la sânge, examen coproparazitologic cu coprocultură; endoscopie digestivă superioară, colonoscopie, după caz.

De obicei, diareea acută se remite de la sine în câteva zile fără un tratament specific. Dacă simptomele persistă, medicul vă poate recomanda un tratament specific cauzei care a dus la apariția diareei.

Se recomandă multe lichide, alimente precum pâine prăjită, biscuiți, orez, carne de pui fiartă și să se evite alimentele cu grăsimi, produsele lactate sau mâncarea condimentată dar și să se evite cafeaua și băuturile alcoolice.

Tratamentul diareei acute cu medicamente este util, putând fi utilizat la recomandarea medicului, atunci când nu aveți febră, iar scaunul nu este cu sânge. Antidiareicele, antibioticele, antispasticele și probioticele ameliorează simptomele, scăzând frecvența numărului de scaune. Este important de menționat că tratamentul cu antispastice sau  antidiareice (în special loperamidă) nu este indicat în diareea infecțioasă. Antibioticele nu sunt necesare în mod obișnuit, se administrează doar la recomandarea medicului. Probioticele pot restabili flora tractului intestinal, iar sărurile de rehidratare pot preveni deshidratarea.

Principala complicație a diareei acute este deshidratarea. Aceasta poate fi severă la persoanele vârstnice, la copii, precum și la persoanele cu imunitate deficitară. Diareea de cauză infecțioasă netratată poate duce la apariția unei suferințe renale în asociere cu dezechilibre metabolice severe. De asemenea, episoadele frecvente de diaree cresc riscul apariției fisurilor anale și hemoroizilor.

Prevenirea diareei infecțioase este foarte simplă dacă vă spălați pe mâini frecvent, cu săpun, timp de 20 de secunde, obligatoriu înaintea pregătirii alimentelor, după ce ați atins carne crudă, după folosirea toaletei, după ce ați schimbat scutecul copilului dumneavoastră sau după ce ați strănutat, tușit sau suflat nasul.

Folosiți dezinfectant de mâini ori de câte ori nu vă puteți spăla pe mâini cu apă și săpun. Nu consumați alimente expirate sau care au fost ținute la temperaturi necorespunzătoare. Spălați fructele si legumele înainte să le consumați. Consumați carnea și fructele de mare numai după ce au fost pregătite la temperatură ridicată pentru un timp îndelungat.

Scăderea riscului de apariție a diareei călătorului se realizează numai dacă aveți grijă la ceea ce mâncați și beți în timpul călătoriei. Evitați alimentele crude precum carnea și lactatele, inclusiv legumele și fructele, dacă nu puteți să le decojiți personal. Nu consumați apă de la robinet, nici măcar pentru a vă spăla pe dinți. Beți apă îmbuteliată, sucuri și băuturi carbogazoase numai din recipientele originale.

Băuturile fierbinți, care au fost fierte în prealabil, ar trebui să fie sigure pentru consum. Rețineți faptul că băuturile alcoolice și cafeaua pot agrava diareea, provocând deshidratare”.

Publicitate și alte recomandări video