anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

vineri, 20.05.2022

Pentru dezvoltarea Moldovei!

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

A scrie în România despre descentralizare şi despre necesitatea reconstrucţiei policentrice a structurii teritoriale naţionale rămâne o provocare şi la aproape trei decenii de la regăsirea libertăţilor de expresie. 

Odată anunţată lansarea Mişcării pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM), pe lângă mesajele pozitive, cele mai multe de felicitare, membriilor MDM li s-au ataşat şi etichetele de izolaţionişti sau separatişti. „Sunt aberaţii! Din capul locului, respingem acest lucru!”, îşi încheie discursul de la lansarea Asociaţiei Domnul Profesor Alexandru Călinescu - preşedintele de onoare al MDM, şi sunt convins că e suficient acest răspuns!

Eu sunt din Moldova…

… sună adesea a scuză, şi devine din ce în ce mai puţin un reper identitar şi mai mult unul topologic. Nu v-aţi surprins uneori că începeţi să completaţi această propoziţie cu mici istorisiri prin care încercaţi să vă detaşaţi măcar oleacă de “puritatea” voastră regională!? Ba, că m-am nascut nu ştiu unde, ba că mama e din Ardeal, ba ca bunicul e bănăţean etc. Suntem atât de convinşi că e nedrept să avem o astfel de identitate, încât ne delestăm în mare grabă de “markerii teritoriali” - ne pierdem brusc accentual, facem glume cu Vaslui, care, în fond, nu reprezintă decât Moldova în miniatură etc.. Alături de factorii obiectivi, cei economici (de exemplu), această identitate “rea” e posibil să alimenteze şi mobilitatea noastră excesivă! Şi nu mă refer la migraţia externă, ci mai degrabă la opţiunea deloc raţională, din perspectiva distanţei sau a costurilor, a din ce în ce mai mulţi tineri moldoveni de a-şi continua studiile la Cluj, Bucureşti sau pe aiurea, deşi, cel mai probabil, facultatea pe care o aleg nu e cu nimic superioară celor din Iaşi, Galaţi, Suceava sau Bacău.

„Ideea e simplă! Ori eşti cu Europa, ori nu eşti!”

Putem considera ca fiind etic apelul intitulat Identitate, Suveranitate şi Unitate Naţională,(2017) semnat de numeroşi academicieni, dintre cei captivi într-un model teritorial centralist? Iată câteva rânduri unde semnatarii se declară preocupaţi în mod deosebit de încercările recurente de «regionalizare» a României sau de crearea de enclave autonome pe baze etnice, contrare Constituţiei României şi tendinţelor de integrare europeană, total neproductive din punct de vedere economic, social, al calităţii vieţii în aceste zone. Nu intenţionez să răspund la întrebarea de la începutul paragrafului, dar pot să vă asigur că nu există niciun conflict între tendinţele de integrare europeană şi descentralizare sau regionalizare. Nu înţeleg de ce ne-am mai armoniza discursul despre teritoriu cu cel al colegilor europeni, în care cuvinte cheie, precum coeziune teritorialăcompetitivitate regionalăpolicentrism sunt printre cele mai prezente, în timp ce la noi sunt golite de sens? Mai mult, în sprijinul ideii de regionalizare vreau să fac o remarcă: dacă privim teritoriul ca sistem, entropia în creştere a unui sructuri regionale riscă să alimenteze entropia sistemului superior - cel naţional.

Există o butadă, atribuită unor geografi suedezi (M. Lundmark, A. Malmberg, B. Malmberg), conform căreia „statul e prea mic pentru a rezolva marile probleme şi prea mare pentru a le rezolva pe cele mici”. Cred ca ar trebui şi Centrul să înţeleagă că nu e eficient de unul singur!

Ne vom plia discursul pe logica celei de-a II-a jumătăţi a enunţului - nivelul intermediar dintre stat şi structurile teritoriale inferioare - judeţe, comune, pentru că apartenenţa noastră la UE, o structură teritorială supranaţională, nu poate fi pusă sub semnul îndoielii! Mai mult, intrarea în UE reprezintă cel mai mare succes al României din 1990, încoace!

Revenind la subtitlu, ideea nu e deloc simplă! Nu există doar alb şi negru în normalitatea relaţiilor teritoriale! Sunt sărace şi tonurile de gri, dacă ar fi să codăm cromatic complexitatea relaţiilor din interiorul unei structuri ca UE. Uneori am impresia că doar noi, românii, căutăm o centralitate superioară, dar nu pentru a ne fi mai bine, ci pentru a ne acoperi incapacitatea noastră de a gestiona eficient teritoriile din interiorul frontierelor ţării noastre. Aşa că autorităţile, în loc să-şi consume energiile într-un scop creativ, dau vina pe Bruxelles, un loc populat de înalţi funcţionari europeni, pe care, de data aceasta, aproape toţi românii îl percep ca “Noua Poartă”.

Din punctul de vedere al relaţiilor teritoriale nu e deloc aşa! E doar o centralitate dintr-un cluster, care grupează şi alte “capitale” importante la nivel european (Luxembourg, Strasbourg, Frankfurt/Main), alături de capitalele statelor - unele care joacă un un rol mai important la scară economică globală şi în geopolitica mondială decât toate cele patru oraşe amintite anterior. Mai sunt şi metropolele regionale, unele mai puternice decât o parte a capitalelor de stat, care au menirea să menţină economia regională într-o stare de echilibru în contextul teritorial al UE.

Relaţiile din interiorul unei metastructuri de tipul UE sunt deopotrivă trans-scalare, dar şi inter-scalare, verticale şi orizontale, teritoriile eficiente exploatându-şi avantajele competitive şi comparative, indiferent cât de mari şi de bogate sunt. Nu e deloc vorba de o ierarhie rigidă, cazonă, ca la noi, unde Capitala se erijează în bastionul monocentrismului, iar oraşele regionale, unele cu pretenţii metropolitane, pretenţii care ţin mai mult de nostalgii decât de realităţile prezente, sunt doar vasalele acesteia! Dar noi rămânem centralişti într-o lume din ce în ce mai policentrică! (Pe săptămâna viitoare)

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Nimic de salvat

Pavel LUCESCU

Nimic de salvat

Încăput pe mâna lui Barna, Ghinea, Drulă, Năsui şi prietenii, USR a devenit un soi de anexă libertariană a PNL, unde ar fi logic să şi sfârşească, alături de gaşca Câţu-Gorghiu.

opinii

Simple notaţii

Alexandru CĂLINESCU

Simple notaţii

Sorin Oprescu mi-a fost dintotdeauna profund antipatic, şi asta înainte să aflu despre matrapazlâcurile lui. Îmi părea un şmecher de „capitală”, un ins cu apucături golăneşti, vulgar şi agresiv. Îl situam cam pe aceeaşi treaptă cu Becali, deşi la acesta din urmă mai puteam detecta nişte urme de umanitate. Am aflat, în urma condamnării lui Oprescu, ceea ce, probabil, ştia destulă lume: doctorul lucra în stil mare, cerea şpăgi colosale, avea - precum mafioţii - oameni de încredere care îl protejau şi îşi asumau treburile riscante. 

Tencuiala antiseismică

Neculai SEGHEDIN

Tencuiala antiseismică

Desigur, o legendă urbană, unul din miturile care însoţesc toate amintirile, povestirile, convingerile legate de cutremur, care au dus la dezvoltarea unei adevărate culturi a seismului în România.

Love story la “om la lună”

George PLEȘU

Love story la “om la lună”

Se face curând un an de zile de când nu am mai scos din player-ul maşinii cd-ul cu albumul În caz de om la lună, strigaţi „om la lună, stânga/ dreapta” după caz.

pulspulspuls

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

PULS

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

Multă lumea ne-a tot întrebat în ultima vreme unde o fi dispărut din peisaj sinatoarea de Iaşi cu cea mai mare greutate (la quintale ne referim, nu la influenţă, evident), dar şi cu gura cea mai mare. Ei bine, stimaţi telespectatori, am apelat pentru un răspuns la această spinoasă problemă a politichiei locale, naţionale şi, de ce nu, chiar evropeneşti am putea spune, la aceeaşi sursă a noastră care ne-a spus câte una sau alta la momentul candidaturii ei la Iaşi pe listele auriste, când mai nimeni nu ştia de un’ s-o ia pe madam: adicătelea amicul Archibald Tănase, stimaţi telespectatori, că sigur vă era olecuţă dor de el, nu-i aşa?

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.