Citiți versiunea integrală a Ziarului de Sănătate, numărul 31

Este bine cunoscut faptul că este important să se acționeze rapid în cazul unui stop cardiac, dar ce înseamnă mai exact un prim șoc rapid cu defibrilatorul pentru șansele de supraviețuire ale pacienților?

Cercetătorii de la Centrul Medical al Universității din Amsterdam (Amsterdam UMC) au analizat datele de la 3.723 de pacienți care au suferit un stop cardiac în afara spitalului și au ajuns la concluzia că pentru primul șoc, fiecare minut reduce șansele de supraviețuire cu 6%.

„Cercetarea noastră arată că fiecare minut de întârziere în administrarea primului șoc are un impact major. Atunci când primul șoc a fost administrat în șase minute, în 93% din cazuri a fost posibilă oprirea tulburării de ritm cardiac fibrilația ventriculară (FV) – care provoacă stopul cardiac. Dacă șocul inițial a fost întârziat și a fost administrat abia după mai mult de 16 minute, de exemplu, acest procent a scăzut la 75%”, a declarat Remy Stieglis, cercetător la Amsterdam UMC.

Studiul arată că fiecare minut de întârziere a șocului inițial duce la scăderea cu 6% a șanselor de supraviețuire până la externarea din spital.

Din 2005, studiul ARREST (Amsterdam REsuscitation STudies/Studii de resuscitare Amsterdam) colectează date detaliate privind resuscitarea în Olanda de Nord, în colaborare cu serviciile de urgență și spitalele. Pentru acest studiu specific, datele au fost colectate de la persoanele care au suferit un stop cardiac, cauzat de fibrilație ventriculară, în prezența unui martor.

Acest lucru a permis determinarea foarte precisă a timpului scurs de la apelul de urgență până la primul șoc și, astfel, analizarea impactului timpului până la primul șoc.

„După un șoc reușit (defibrilare), FV încetează și se transformă într-un ritm cardiac normal sau într-un ritm cardiac complet absent (asistolie). În studiul nostru, o întârziere mai mică până la primul șoc a condus, de asemenea, mai des la un ritm cardiac normal propriu. După un șoc reușit, FV poate reapărea, necesitând un alt șoc. Riscul a scăzut, de asemenea, cu un timp mai scurt până la primul șoc”, spune Christian van der Werf, cardiolog și cercetător la Amsterdam UMC.

Investind în întregul lanț de supraviețuire cu scopul de a scurta durata de la apelul de urgență până la primul șoc, rezultatele după stopurile cardiace pot fi îmbunătățite, spun autorii.

„Se fac multe eforturi pentru a oferi un șoc inițial rapid, dar în trei din patru resuscitări din studiul nostru, nu am atins cele șase minute”, spune Hans van Schuppen, anestezist și lider al studiului de resuscitare ARREST.

„Este nevoie de mai mult control central cu acțiuni concrete și de cercetări suplimentare pentru a atinge acest obiectiv în toate resuscitările și ar trebui acordată mai multă atenție pentru a menține timpul până la primul șoc cât mai scurt posibil. Datele noastre arată că acest lucru dă roade”, a precizat el.

Rezultatele acestei cercetări au fost publicate în revista Circulation.

Publicitate și alte recomandări video