anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

duminica, 26.06.2022

Pentru o pedagogie a modelelor

GALERIE
mihai dorin
  • mihai dorin
- +

Orice instituţie de cercetare are stringentă trebuinţă de un spaţiu public în care comunitatea academică să-şi prezinte realizările şi proiectele.

O prestigioasă instituţie academică ieşeană a fost recent evacuată din clădirea de pe Lascăr Catargi, ce a fost restituită vechilor proprietari. Este vorba despre Institutul de istorie A.D.Xenopol al Academiei Române. Nu comentez legea, croită pripit, nici măcar procedura intempestivă, care a făcut ca mutarea să se facă sub presiunea timpului, în condiţii improprii. Luată prin surprindere, Academia a recurs la soluţia improvizată de a reloca institutul în mai multe spaţii din oraş. Un institut de cercetare este o comunitate ştiinţifică, ce presupune şi o regulă de aur, consacrată cândva de teatrul clasic: unitatea de timp şi de spaţiu. Nu-şi poate nimeni imagina că prestigiosul institut Coover ar putea fi risipit în mai multe apartamente din Washington. Orice instituţie de cercetare are stringentă trebuinţă de un spaţiu public în care comunitatea academică să-şi prezinte realizările şi proiectele. Aceasta cu atât mai mult când vine vorba de un institut de cercetare umanistă, ce nu lucrează cu secrete de stat, comunicarea rezultatelor cercetării către un public consin şi partener reprezentând o extensiune a lui în spaţiul public. Pentru a împlini această misiune a şi fost reamenajată vechea clădire, în anii comunismului.

Acest institut a sporit vestea ştiinţifică naţională. Numeroase personalităţi ale istoriografiei străine i-au trecut pragul, au fost găzduiţi în paginile publicaţiilor sale şi au purtat în lume bunele impresii cu privire la şcoala istoriografică ieşeană. Iar numele ilustrului patron spiritual A.D.Xenopol - primul istoric român modern de talie europeană - a adăugat blazonul de nobleţe şi garanţia valorii. Apartenenţa la Academia Română a institutului limitează marja de acţiune a oficialităţilor locale, care se pot lesne deroba de responsabilitate, pe motiv că acesta nu se află în aria lor administrativă. Dar un institut de interes naţional şi european nu poate fi lipsit tocmai de relevanţă locală. Cred că este şi în interesul comunităţii ca o tradiţie academică să se perpetueze în condiţii decente. De aceea nu elimin din ecuaţie mobilizarea sa, întru identificarea unei soluţii demne de capitala culturii, cum ne autoproclamăm îndeobşte.
Până la mobilizarea comunităţii, îmi permit să semnalizez un caz aparte din cadrul comunităţii academice a institutului. Fac trimitere expresă la distinsul istoric şi cărturar, academicianul Al. Zub. Opera domniei sale, fără egal în istoriografia românească a ultimelor decenii, se constituie într-o veritabilă bibliotecă, ce adaugă valoare şi sens culturii naţionale. Într-o viaţă de om dedicată cunoaşterii trecutului şi difuzării cunoştinţelor istorice în ţară şi în lume, de la comunităţile locale cele mai diverse şi până la mediile savante, istoricul ieşean a purtat prestigiul şcolii istoriografice româneşti, restituind culturii naţionale opera tuturor marilor noştri istorici. Asemenea iluştrilor săi înaintaşi, istoricul ieşean a înţeles să nu abdice nici în anii alinierii mecaniciste la bolşevism, plătind pentru demnitatea sa morală şi etica profesională, chiar la începutul carierei, cu ani grei de puşcărie. Nu doresc să insist. Portretul istoricului a fost creionat în varii ocazii, atunci când confraţii, dar nu numai, au avut gentileţea să-i arate recunoaştere şi recunoştinţă. Opera istoricilor autentici este în serviciul public de când s-a inventat acesta. Astăzi însă, după risipirea institutului, istoricul a fost constrâns să-şi înghesuie impresionanta arhivă şi bibliotecă în locuinţa domniei sale. Orice vizitator în chilia cărturarului din fostul sediu va fi fost impresionat de laboratorul său de creaţie. Văzându-l în ceea ce a devenit chiar mediul său natural - cărţile şi fişele - gândul m-a dus instantaneu la savantul renascentist portretizat de un pictor celebru.
Istoricul Al. Zub nu se dezminte. E aşa cum l-am cunoscut cu ani în urmă. Aceeaşi vervă intelectuală, aceeaşi capacitate de a investiga şi îndruma. Cercetează, editează, susţine conferinţe. Dar cu deosebire ar dori ca arhiva domniei sale - zeci de mii de fişe organizate tematic, precum într-un tabel al lui Mendeleev - să nu zacă nedefrişată, riscând chiar a se risipi. Pe lângă un cărturar de cuprinderea profesorului Al. Zub se mai pot forma tineri cercetători, dăruiţi cauzei. Mai trebuie doar identificată soluţia instituţională şi un spaţiu adecvat întreprinderii. Acesta ar putea fi un centru de cercetări de istoria culturii sau o fundaţie. În starea sa actuală, Institutul A.D.Xenopol mi-e teamă că nu mai poate oferi o soluţie. De aceea, înclin să cred că Universitatea „Al.I.Cuza” ar putea identifica o cale convenabilă pentru ca zestrea cărturarului să rămână vie în patrimoniul local şi în folos naţional.
Acest apel este nu doar expresia gândurilor proprii, dar şi a celor ce mi-au fost transmise de nu puţini oameni de cultură, profesori şi prieteni ai domnului academician. Exprim gratitudinea mea pentru cugetul responsabil şi delicateţea lor sufletească. Îi simt alături în demersul meu şi îmi place să cred că nu am bătut la uşi închise expediind în spaţiul public acest semnal. Memoria vie a unei comunităţi se nutreşte mereu din pedagogia modelelor.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ce urmează după David?

Nicolae GRECU

Ce urmează după David?

Va rămâne copilul minune din înotul românesc un star nemuritor, rece şi singur sau va fi pionul unei emulaţii atât de necesare în sportul autohton?

opinii

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

Eugen MUNTEANU

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

Ideile învăţaţilor ardeleni privitoare la originea romană a poporului român şi la caracterul latin al limbii române au fost receptate şi împărtăşite şi de păturile cultivate ale societăţii din Moldova şi Valahia, contribuind la accelerarea procesului de modernizare, în sensul occidentalizării.

Cât de eficiente sunt pieţele?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Cât de eficiente sunt pieţele?

Titlul este extrem de îndrăzneţ deoarece dialectica privind eficienţa sau ineficienţa pieţelor se găseşte permanent într-un impas. Sistemele complexe nu pot fi înţelese dintr-o perspectivă simplistă. Interogaţia poate fi încadrată în ceea ce Andrei Pleşu numea întrebări „mari” sau „ruseşti”, ceea ce poate conduce spre un drum fără oprire. 

Franţa, în echilibru fragil

Alexandru CĂLINESCU

Franţa, în echilibru fragil

Dezavuarea lui Macron şi a politicii sale este fără echivoc. Partidul preşedintelui LREM (La République En Marche) a fost din capul locului o construcţie artificială, o ficţiune. LREM a canibalizat cele două mari partide tradiţionale de la dreapta şi de la stânga (...). Reformele pe care le promitea Macron au rămas, aproape toate, literă moartă. Preşedintele a preferat să apeleze la ceea ce se numeşte „democraţie directă”, organizând dezbateri naţionale (ineficiente) şi înfiinţând organisme artificiale („Convenţia cetăţenească pentru climat” - „cetăţenesc” este un cuvânt magic, sugerând racordarea la tradiţia republicană).

pulspulspuls

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Foială mare de câteva zile la poştalionul ieşean, stimaţi telespectatori. Motivul: nu vreo chestiune profesională sau vreun eveniment legat de instituţiune, ci cu totul altceva: faptul că şeful de la Iaşi, un locotenent de-al menajerului de oraş Grămadă, va candida la alegerile pemepiste din filiala judeţeană, alegeri care au loc chiar astăzi. 

Caricatura zilei

Tik Tok Yoga

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.