"Prevenţia poate conduce la evitarea intervenţiilor chirurgicale în patologia preponderent pulmonară. În ultimele decenii, dezvoltarea necontrolată a industriilor poluante, indicii ridicaţi ai noxelor din marile aglomerări urbane, la care se adaugă şi o alimentaţie dezechilibrată, sunt principalii factori de risc funcţionali în patologia pulmonară şi implicit în chirurgia toracică. Sedentarismul, obezitatea şi viciile precum fumatul şi consumul de alcool sunt, de asemenea, factori care afectează funcţionalitatea, dar şi mecanismele fiziologice de apărare pulmonară. Aceste date sunt cunoscute şi dezbătute în literatura de specialitate, dar, din nefericire, teoria nu este întodeauna aplicată", a explicat profesorul universitar Nicolae Galie în cadul campaniei "Asumă-ţi să fii sănătos!” derulată de Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti.

Potrivit medicului, în perioada preşcolară şi şcolară, educaţia medicală este tratată superficial, ceea ce determină peste ani apariţia factorilor de risc pulmonar. Astfel, obezitatea instalată în perioada copilăriei şi a adolescenţei duce la micşorarea mobilităţii diafragmei, care este responsabil[ de circa 60% din capacitatea pulmonară.

"Prevenţia obezităţii, completată cu activitatea fizică (obligativitatea orelor de educaţie fizică în şcoală) sunt mijloace relativ banale de combatere a sedentarismului şi de creştere a capacităţii funcţionale pulmonare. O serie de studii, relativ recente, au demonstrat o relaţie direct proporţională între dezvoltarea musculaturii lojei anterioare a coapsei, recte muşchiul cvadriceps şi funcţia respiratorie. Poziţiile vicioase în timpul scrisului duc adesea la deformarea coloanei vertebrale şi implicit a cutiei toracice, care are ca efect, în timp, o perturbare a dinamicii toracelui, cu diminuarea funcţiei respiratorii. Deşi sunt lucruri cunoscute şi relativ uşor de remediat, ele sunt bagatelizate, iar cu vârsta apar şi consecinţele agravante", a adăugat medicul.

Totodată, potrivit doctorului, o serie de obiceiuri vicioase din perioada copilăriei, cum ar fi respiraţia orală, duc la dezvoltarea deficitară a căilor respiratorii superioare şi la apariţia infecţiilor repetate, cu afectare tardivă a funcţiei respiratorii.