Performanță urbană – Iașul, mai aproape de Bistrița și Târgoviște, decât de Cluj și București

Iașul a căzut un loc în clasamentul celor mai performante municipii reședință de județ din România. Potrivit City Index 2025, un barometru care analizează 51 de indicatori ce stau la baza performanței urbane, „capitala” Moldovei a coborât pe 7 în topul orașelor în care merită să trăiești. E drept, la egalitate cu Oradea – ambele cu un scor de 51,1 – și cu un ușor progres față de anul anterior, când obținea 51 de puncte.

Indicatorii analizați în barometru sunt grupați în trei componente principale – Calitate, Prosperitate și Vibrație. La primul capitol, punctele forte ale Iașului subliniate în raport sunt educația și speranța de viață, iar punctele slabe – calitatea aerului și traficul urban. De remarcat că în acest clasament, orașul nostru apare pe locul 5 pe țară, după Cluj, Sibiu, București și Brașov, în această ordine. La capitolul Prosperitate, Iașul coboară pe 9, în urma unor orașe ca Slatina și Bistrița (!), cu sporul natural și indicele de inovație, ca principale bile albe, respectiv, rata de dependență demografică și accesibilitatea locuințelor, marile bile negre. Cum s-ar „traduce” rata de dependență demografică, unde Iașul se află pe locul 38 (!) din cele 41 de municipii reședință de județ? În esență, un raport dezechilibrat între cei activi pe piața muncii și cei care nu pot munci (elevi și pensionari), cu un efect negativ asupra competitivității economice. La ultimul capital, Vibrație, Iașul apare pe locul 8, fiind depășit, printre alții, de Târgu Mureș (!). Orașul nostru „rupe” topul la elevi/studenți și experiențe de shopping (în ambele cazuri, locul 2 pe țară), și se afundă în clasament la diversitate culturală și cluburi sportive locale.

Observăm că, în general, punctele forte ale Iașului țin mai degrabă de un status quo istoric – moștenirea culturală și avantajul geografic –, decât de o evoluție generată de implicarea comunității, cu un minus pentru ambele sectoare – public și privat.

Suntem în top în domenii imuabile, specifice unui centru universitar plasat în inima unei regiuni sărace – număr mare de tineri, spor natural –, ne pierdem competitivitatea la indicatori ce țin de calitatea actului administrativ și implicarea civică – traficul urban, poluare, cluburi sportive locale.

În concluziile barometrului, autorii remarcă faptul că divertismentul, în sens larg, este „factorul cu cea mai mare importanță relativă în explicarea performanței urbane (peste 10%), mai mult decât educația sau economia. (…) Oportunitățile de petrecere a timpului liber au fost percepute ca principalul factor al atractivității urbane, înaintea salariilor sau infrastructurii”. La acest capitol, Iașul este menționat o singură dată în raport, prin două evenimente sportive – WTA 250 UniCredit Iași Open și ATP Challenger 100, cu potențial de imagine și impuls asupra economiei locale. În rest, nimic! Or, în concluziile barometrului, autorii alocă spații largi importanței marilor evenimente culturale/divertisment și sportive în ecosistemul de „fericire” urbană. Din acest punct de vedere, singura șansă pentru ieșeni pare în acest moment finalizarea autostrăzii A7, pe un singur sens, cel spre Capitală.

Barometrul City Index 2025 analizează performanța urbană a municipiilor reședință de județ din anul precedent. E greu de spus în ce măsură Iașul a punctat mai bine în decursul acestui an. Dacă luăm în calcul doar retrogradarea Politehnicii din Liga 1, în vară, am înclina să intuim un regres. Pe de altă parte, la o privire atentă pe cifrele comparate publicate de City Index în 2024 și 2025, un alt aspect apare ca deranjant, ba chiar îngrijorător. Spre deosebire de Iași care a crescut în 12 luni de la 51 la 51,1, Clujul (66,4 față 64,1), Bucureștiul (64,3 față de 63,4) și Sibiul (58,6 față de 56,9), orașele care domină clasamentul, și-au turat agresiv motoarele față de anul precedent. Dacă această dinamică va continua, Iașul, cu creștere „la zecimală”, va fi și mai puternic lăsat în urmă, va gâfâi în pluton alături de Bistrița și Târgoviște, iar „locul 7” se va dovedi, mai degrabă, o confirmare a mediocrității decât un vector al performanței.

Publicitate și alte recomandări video