Persoane şi companii din România deţin depozite de circa 100 milioane euro în băncile cipriote
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Persoane şi companii din România deţin depozite de circa 100 milioane euro în băncile cipriote

GALERIE
banci cipru
  • banci cipru
- +

Depozitele persoanelor şi companiilor nefinanciare din România în băncile cipriote totalizau la finele anului trecut aproximativ 100 milioane euro, reiese din datele Băncii Centrale Europene (BCE).

Grecia are cea mai ridicată expunere în Cipru în privinţa depozitelor bancare, persoanele şi companiile nefinanciare elene deţinând economii de 4,7 miliarde euro la băncile cipriote.

Marea Britanie, care are două baze militare în Cipru, figurează în statisticile BCE cu depozite de 2 miliarde euro.

Persoanele şi companiile financiare din Bulgaria, Germania, Franţa, Luxemburg şi Malta au în băncile cipriote depozite de aproximativ 100 milioane euro fiecare.

Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană au convenit sâmbătă cu guvernul cipriot un acord de bailout de 10 miliarde euro, care presupune o clauză fără precedent în UE, respectiv o taxă specială asupra depozitelor bancare din statul mediteranean, de până la 9,9%, prin care statul să strângă 5,8 miliarde euro destinate recapitalizării băncilor.

Parlamentul cipriot a respins categoric taxa, iar autorităţile din Cipru şi instituţiile financiare internaţionale caută alternative.

Depozitele bancare din Cipru totalizau la sfârşitul lunii ianuarie 72,1 miliarde euro, potrivit datelor BCE, din care aproximativ o treime reprezintă depozite constituite de bănci, iar restul reprezintă plasamente ale persoanelor fizice, rezidente sau nu, şi depozitele companiilor nefinanciare.

Băncile din zona euro deţin depozite de 10,8 miliarde euro în băncile cipriote, iar gospodăriile şi companiile nebancare au economii de 5,3 miliarde euro pe insulă.

În privinţa ţărilor UE din afara zonei euro, băncile au lichidităţi de 800 milioane euro în instituţiile financiare din Cipru, iar popualaţia şi companiile 2,3 miliarde euro - din care 2 miliarde euro Marea Britanie şi mai mult de 100 milioane euro fiecare în cazul României şi Bulgariei, reiese din datele BCE.

În privinţa persoanelor şi companiilor din afara UE, băncile figurează cu 12,8 miliarde euro în sistemul cipriot, iar entităţile nefinanciare cu 19,2 miliarde euro. Rusia este cel mai mare investitor străin din Cipru şi totodată cel mai important partener financiar.

În România sunt prezente două bănci cipriote, respectiv Bank of Cyprus şi Marfin.

Mediafax

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine (mai) vrea reforma Curţii Constituţionale?

Cosmin PAȘCA

Cine (mai) vrea reforma Curţii Constituţionale?

Cine visează că pensiile speciale vor fi anihilate în următorul mandat legislativ ar face bine să arunce o privire pe programele de guvernare ale principalelor formaţiuni şi să caute cine promite reformarea Curţii Constituţionale.

Filmuletul zilei

opinii

Tratamente complementare

Codrin Liviu CUȚITARU

Tratamente complementare

Ascultam, cu respiraţia tăiată, relatarea de film horror a profesorului. „Ei bine”, a strigat el, declanşându-ne tresăriri spasmodice (doamna din Bucureşti l-a stropit chiar pe fostul doctorand, pe faţă, cu şampania sărită din paharul ei), „era una şi aceeaşi semnătură: Dr. Costel Fălcuţă Frontală! Aşa mi-a venit ideea salvatoare, vindecătoare! Eu sunt Prof. dr. Romeo Prăjanie! Acasă, Prof. Romeo ţine regim feroce, la şcoală, Dr. Prăjanie bea de stinge! Încă un scotch la băiatu’!”

Moldova şi transportul durabil în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (I)

George ŢURCĂNAŞU

Moldova şi transportul durabil în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (I)

În seria ce debutează astăzi vă voi prezenta o parte dintre opiniile asociaţiei Mişcarea pentru dezvoltarea Moldovei vis-à-vis de lista de proiecte propuse de către autorităţile centrale, într-o manieră deloc transparentă. Menţionez că nu este vorba de un text oficial al asociaţiei.

Despre riscuri (financiare)

Alin ANDRIEȘ

Despre riscuri (financiare)

În contextul pandemiei de COVID-19 auzim tot mai des vorbindu-se despre riscurile la care suntem expuşi şi necesitatea de a gestiona aceste riscuri. Dar pentru a putea gestiona riscul este necesar să înţelegem ce reprezintă riscul în general. Riscul poate fi definit ca un eveniment incert, dar posibil, care ar putea provoca anumite pierderi. 

pulspulspuls

Ce mai lipsea în campania de la partidoi: un avion hârbuit ca vai de el!

Ce mai lipsea în campania de la partidoi: un avion hârbuit ca vai de el!

De parcă nu îi era destulă pe cap beleaua cu alegerile şi campania, taman acum când e tot mai acuzat prin partid că nu poate mobiliza premarii ca să scoată lumea la vot, cică şeful de filială nea Măricel are bătăi de cap şi cu o altă problemă care arde, tot zilele astea. 

Caricatura zilei

Licitație

Editia PDF

Bancul zilei

O ambulanta goneste pe strazi si, la o intersectie rastoarna si accidenteaza un pieton. Soferul coboara imediat, ridica victima (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.