Perspectivă inversă
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 06.08.2021

Perspectivă inversă

GALERIE
dr arh Ionel Oancea
  • dr arh Ionel Oancea
- +

O dată cu realizarea primului plan urbanistic general al Iaşului în anii 1996-1998, managerul de atunci al proiectului a propus informatizarea regulamentelor de urbanism aferente zonelor funcţionale şi situaţiei juridice ale terenurilor astfel încât acestea să poată fi extrase automat la întocmirea certificatelor de urbanism. 

Ar fi însemnat o uşurare majoră în munca funcţionarilor, eliminarea erorilor şi eliberarea rapidă a acestui tip de document. Proiectul acesta putea fi externalizat, dar s-a optat atunci pentru înfiinţarea în serviciul de urbanism a biroului al cărui obiectiv, în cooperare cu alte instituţii publice deţinătoare de informaţii relevante urbanistic, a fost realizarea sistemului geografic informatizat (GIS), în forma, în structura ferestrei deschise oricărui doritor de informaţii tehnice, juridice, economice aferente fiecărui loc al oraşului.

De multă vreme în oraşele civilizate funcţionează sisteme geografice informatizate. Cine vrea să se informeze despre oraş, despre terenuri şi condiţiile complete de construire intră gratuit în sistem şi poate afla o mulţime de lucruri. Dacă ne interesează dezvoltarea unei afaceri pe un teren anume găsim îndată nivelul lui de preţ şi de impozitare, funcţiunile posibile, procentul de ocupare şi coeficientul de utilizare ale terenului respectiv, ba chiar şi anvelopa maximă în care să se înscrie, regimul de înălţime şi retragerile de la aliniament, deseori finisajele acceptate, utilităţile existente şi capabilitatea lor, dar nu numai atât.

Aflăm regulamentele, până la detaliu, pentru zonele de patrimoniu protejate, regulile pentru protejarea mediului, regulamentele cunoscute ale locului pentru protecţie la incendiu, structura geotehnică a terenului, problemele specifice legate de vecinătăţi şi încă mai urmează informaţii şi statistici legate de structura populaţiei din zonă funcţie de gen, vârstă, nivelul de educaţie, ocupaţii şi multe altele de te cruceşti, mai ales dacă poţi compara cu ce se întâmplă în România. Ba sunt informaţii precise despre terenurile publice, cu temele de proiectare riguros definite şi paşii de urmat pentru a putea construi. Faptul acesta este posibil întrucât strategiile de dezvoltare spaţială pe termen lung sunt de mult definitivate mai ales în zonele cu patrimoniu protejat.

Pe termen lung, sarcinile biroului GIS de la Iaşi au fost schiţate atunci pentru a ajunge la acelaşi nivel de prelucrare a informaţiilor şi acelaşi nivel de accesibilitate a publicului la ele. Este evident că la cei peste douăzeci de ani de la înfiinţare, acest birou şi-a ratat obiectivele propuse la început, dacă între timp nu au fost înlocuite cu altele. Ne putem consola cu faptul că nicăieri în ţară nu funcţionează încă un sistem performant de informare publică în domeniul urbanismului?

Am afirmat în mai multe rânduri că arhitectura este artă şi pentru a-şi împlini menirea are nevoie de libertate. Dificultatea majoră constă în faptul că această libertate trebuie să fie atributul arhitectului, singurul în măsură să contopească aspiraţiile publice şi individuale într-o viziune cu personalitate. Numai că această libertate a dispărut. În primul rând sunt constrângerile financiare ale dezvoltatorilor privite doar prin prisma profitului rapid şi imediat, dar, mai grav, din perspectiva surogatelor culturale pe care le crede vandabile.

Constrângerile continuă în cazul nostru, până la limita absurdului, prin parcursul de avizare, aprobare, autorizare suportat de un proiect. Şi aici nu este vorba de cadrul legal, confuz sau nu, necesar a fi însuşit de proiectanţi, ci de subiectivitatea şi superficialitatea, ambele în condiţiile de confuzie, a şirului uneori nesfârşit de comisii şi funcţionari cărora un proiect trebuie să le facă faţă. Aşa încât, de fiecare dată, conceperea unui proiect poate fi entuziasmantă, dar ceea ce mai rămâne din calităţile lui iniţiale, la sfârşitul întregului proces de autorizare, este deprimant pentru orice arhitect vizionar pasionat de arta spaţiului.

În concluzie, cea mai gravă problemă cu care se confruntă o investiţie nu este lungimea, ci nedeterminarea termenului de autorizare. Şi cea mai gravă problemă cu care se confruntă arhitectura ca artă a spaţiului este sufocarea libertăţii ei de exprimare pe un parcurs conceput parcă anume să-i omoare fiinţa.

Am făcut această digresiune despre libertatea de creaţie pentru a trage un semnal de alarmă. Modul actual de realizare a arhitecturii şi urbanismul are toate „şansele” să sufoce patrimoniul construit şi natural moştenite cu nevrednicie, aş putea spune. Oricum, o mare parte din el este deja degradat.

Revenind la problema sistemului geografic informatizat, el nu este o cumulare oarbă de informaţii din toate domeniile, fie ele relevante urbanistic, ci presupune un desen al oraşului, susţinut de profesionişti cu diverse calificări dintre care nu lipsesc arhitecţii şi urbaniştii. Altfel spus, el presupune o schimbare de perspectivă, în sensul că forma, coeziunea compoziţională şi funcţională a oraşului este configurată prin regulamente precise. În felul acesta dispar interpretările subiective sau, în cazul nostru, corupte. Dispar nedeterminările. Dispare aleatorul în dezvoltarea localităţii.

Dacă avem în vedere că se porneşte de la zero pentru mai toate localităţile ţării şi este un proiect costisitor posibil a fi realizat pe următorii zece-cincisprezece ani, soluţia nu poate fi la liberul arbitru al autorităţilor locale, ci la nivel legislativ. Prin lege trebuie stabilite modalităţile de implementare a unui astfel de proiect împreună cu identificarea resurselor financiare. Dar cine are timp şi pricepere să se gândească la aşa ceva?

Dr.arh. Ionel Corneliu Oancea este manager al unei companii de soluţii arhitecturale; a fost arhitect-şef al Iaşului 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Harvard

Radu POPESCU

Harvard

Cu siguranţă, noua guvernare de peste Prut va avea parte şi de greşeli, nimeni nu crede că totul va fi perfect din prima zi. Însă noii lideri de la Chişinău vor trebui să dea dovadă de maturitate pentru a reacţiona la erori aşa cum se cuvine. Munca nu va fi uşoară, sistemul lui Plahotniuc şi Dodon, chiar dacă învins, nu va dispărea de bunăvoie.

Filmuletul zilei

opinii

Impostorii

Alexandru CĂLINESCU

Impostorii

Problema e că pe principiul: „ne-am câştigat dreptul de a vorbi liber” circulă o sumedenie de aberaţii, mistificări, minciuni grosolane. Da, eşti astăzi liber să susţii că pământul e plat sau că atentatele din 11 septembrie 2001 au fost o înşelătorie pusă la cale de CIA. Dacă eşti sărac cu duhul, dai crezare acestor tâmpenii; la fel, dacă vezi peste tot conspiraţii şi comploturi.

De ce avem nevoie să ştim ce fac absolvenţii

George PLEȘU

De ce avem nevoie să ştim ce fac absolvenţii

În lumea anglo-saxonă, dar nu numai, expoziţiile de diplomă sunt evenimente extrem de importante, atât în viaţa studenţilor, cât şi a comunităţilor din care fac parte şi a industriilor creative în general. Fie că vorbim de studiile de licenţă sau de master, expoziţia absolvenţilor universităţilor de artă (de la pictură la design, de la fotografie la fashion şi de la grafică la sculptură) reprezintă o ocazie unică pentru aceştia de a căpăta vizibilitate printre cei care lucrează în lumea artei. Curatori, teoreticieni, alţi artişti, directori de galerii şi muzee, oameni de afaceri sau posibili angajatori vizitează expoziţiile de diplomă ca parte a cercetării lor asupra artiştilor cu care ar putea dori să lucreze în viitor.

„Diversitatea” - tăvălug?!

Nicolae CREŢU

„Diversitatea” - tăvălug?!

Au fost câteva zile de destul de zgomotoasă agitaţie jurnalistică, mediatică, stârnită de tema „fierbinte” a educaţiei sexuale, neapărat de introdus, cel puţin după unii, ei da, de urgenţă, chiar heirupist, şi în şcolile din România. 

pulspulspuls

Susţineri politice cu parandărăt la lliberali. E de bine sau de rău pentru Alexe şi Chirica?

Susţineri politice cu parandărăt la lliberali. E de bine sau de rău pentru Alexe şi Chirica?

Veşti noi pe azi, venite cu trenul de noapte (ăla încă nescos din listă) de la Bucureşti, stimaţi cetitori de la Iaşi. Zice-se prin capitală căci apele s-au cam aşezat la vârful PNL, şi că premierul Florin Cîţu are acum prima şansă. 

Caricatura zilei

Vecina bronzată 2

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.