În anul 2024 au fost înregistrate 586 de nașteri la fete sub 15 ani, dintr-un total de 6.117 nașteri provenite de la mame minore. Situația este agravată de un alt factor de vulnerabilitate: 61,43% dintre copiii născuți de mame sub 15 ani nu au paternitatea recunoscută, comparativ cu media generală de doar 5,89%.

„În acești 15 ani de când implementăm programul de combatere a mortalității infantile am aflat direct de pe teren, din spitale, de la medici, de la mame și din comunități care sunt nevoile reale și cu ce riscuri imense se confruntă o mamă care nu are nici 15 ani și naște într-o maternitate ce nu dispune de aparatură medicală vitală. Sunt multiple probleme aici, de la cele legale și de protecție socială, la cele de acces la servicii medicale”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Organizația Salvați Copiii.

Raportul Salvati Copiii 2024 arată că:

• Una din trei fete care în prezent sunt mame/gravide minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin.
• Pentru mai mult de o treime dintre fetele care au rămas însărcinate în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin, diferența dintre ele și partenerul lor este de 5 ani sau mai mare.
• Una din trei fete gravide în perioada minoratului are mamă care a născut la rândul ei primul copil înainte de a împlini 18 ani;
• România înregistrează 34 de nașteri la 1.000 de adolescente; în Europa, doar două state prezintă o situație relativ mai gravă: Bulgaria și Georgia, cu valori de 36,8, respectiv 38,3 de nașteri.
• Aproape jumătate (45%) din nașterile de la fete cu vârsta sub 15 ani din UE provin din România – în perioada 2018 – 2022, România a înregistrat 40.916 nașteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani.

Prin comparație, Danemarca, țară care a introdus cel mai devreme în lume educația sexuală în școli (1930), înregistrează una dintre cele mai scăzute rate a nașterilor la adolescente între 15 și 19 ani, de peste 8 ori mai mică decât cea a adolescentelor din România (la nivelul anului 2017).

România continuă să înregistreze una dintre cele mai mari rate ale mortalității infantile din UE, cu 5,6 decese la 1.000 de nașteri vii, comparativ cu media UE de 3,3 decese la 1.000 de nașteri vii. Salvați Copiii România a atras atenția că în mediul rural rata mortalității infantile este mult peste cea din mediul urban – 6,6 față de 4,6 la mia de copii născuți vii (INS 2023) – cauzele majore fiind reprezentate de slaba dotare cu aparatură medicală a cabinetelor din mediul rural, accesul îngreunat la servicii medicale, nivelul redus de informare privind îngrijirea nou-născutului, alimentația, vaccinarea sau semnele de alarmă, precum și de sărăcia care limitează accesul la alimentație adecvată, transport, medicamente și servicii medicale. La acestea se adaugă și numărul insuficient de specialiști în zonele rurale.

„Pentru că viața unor copii care se luptă să trăiască depinde de investiția pe care o facem în maternități, Salvați Copiii România lansează un apel către companiile din România de a direcţiona 20% din impozitul pe profit către o cauză vitală: dotarea cu echipamente medicale a maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi din România. Persoanele juridice care doresc să sprijine acest demers pot completa online, simplu și rapid contractul de sponsorizare disponibil aici  sau îl pot descărca de pe site-ul salvaticopiii”, au transmis reprezentanții ONG-ului.

Publicitate și alte recomandări video