Peste 85 de redacţii şi 150 jurnalişti cer autorităţilor publice acces la informaţii şi transparenţă referitoare Covid-19
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 19.09.2021

Peste 85 de redacţii şi 150 jurnalişti cer autorităţilor publice acces la informaţii şi transparenţă referitoare Covid-19

GALERIE
cenzura
  • cenzura
- +

Un număr de 87 de redacţii, printre care şi ZDI, şi 154 jurnalişti cer autorităţilor publice centrale şi locale acces la informaţii şi transparenţă referitoare la Covid-19.

Într-un apel lansat joi, adresat Guvernului României, Ministerului de Interne şi Grupul de Comunicare Strategică, jurnaliştii solicită, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, informaţii despre numărul de cazuri, vârsta şi sexul persoanelor infectate Covid-19, al celor vindecate, carantinate, izolate, precum şi numărul, vârsta şi sexul persoanelor decedate, pe localităţi.

Este cerut şi numărul la zi al medicilor infectaţi, carantinaţi sau izolaţi, precum şi, dacă va fi cazul, numărul medicilor decedaţi din cauza infecţiei Covid-19, pe localităţi.

Mai sunt cerute informaţii actualizate privind situaţia spitalelor în contextul pandemiei Covid-19 (secţii în carantină, secţii închise pentru dezinfecţie etc); numărul de teste preluate şi procesate, cu menţionarea localităţii din care au fost preluate, precum şi a locului în care respectivele teste sunt procesate; numărul de pacienţi unici testaţi, defalcat pe localităţi; informaţii actualizate privind necesarul de aparate şi echipamente de protecţie pentru personalul din spitale (măşti chirurgicale, măşti de protecţie (FFp2 şi FFp3), combinezoane, halate impermeabile, şorţuri impermeabile, mănuşi de unică folosinţă şi echipamente pentru protecţia ochilor, necesarul de dezinfectanţi), la nivel de spital; informaţii actualizate privind numărul de aparate şi echipamente de protecţie pentru personalul din spitale achiziţionate, la nivel de spital.

Este solicitat să fie numiţi purtători de cuvânt în toate instituţiile publice, aşa cum stipulează Legea 544/2001 la articolul 16. Numele şi contactele acestora trebuie să fie publice.

La fel şi numele şi funcţia membrilor Grupului de Comunicare Strategică.

„Solicităm ca informaţiile să ne fie furnizate cel puţin o dată pe zi, pe toată durata situaţiei de urgenţă, atât pe website-ul Ministerului de Interne, cât şi prin comunicatele de presă distribuite la nivel naţional şi local de autorităţile competente”.

Este vital ca la nivel local să fie înfiinţate, la nivelul celulelor de criză locale, departamente de comunicare care să fie mandatate să ofere jurnaliştilor informaţii în timp real, mai susţin jurnaliştii.

„Blocada informaţională instituită de autorităţile publice din România este fără precedent. Legea accesului la informaţiile de interes public este încălcată şi prin aceasta, se încalcă şi dreptul fundamental al cetăţenilor de a fi informaţi. Într-o perioadă de criză, obligaţia autorităţilor de a fi transparente şi de a oferi cetăţenilor, şi prin intermediul mass-media, informaţii este una fundamentală”.

Ei afirmă că practicile Guvernului de a ascunde informaţiile au stârnit deja îngrijorarea OSCE, care transmite României că: „Dispoziţiile decretului de urgenţă, aşa cum arată astăzi, prezintă un risc de restricţionare nejustificată a activităţii jurnaliştilor, de autocenzură pentru actorii media care încearcă să informeze publicul, şi ar putea fi chiar contraproductivă. Mass-media şi jurnaliştii independenţi au un rol important în lupta împotriva dezinformării, în special online, şi nu ar trebui să fie restricţionate în mod necorespunzător în raportarea lor asupra pandemiei”.

„Tăcerea şi ascunderea informaţiilor nu sunt compatibile cu o societate democratică, chiar şi în perioada stării de urgenţă. Cetăţenii au, fără echivoc, obligaţia de a respecta solicitările autorităţilor. Dar, autorităţile au la rândul lor obligaţia de a acţiona transparent, în numele cetăţenilor. Punerea sub sechestru a informaţiilor publice, sub ameninţarea dosarelor penale, precum şi oferirea de informaţii parţiale şi formulate astfel încât să creeze beneficii de imagine aparatului de stat, sunt periculoase prin susceptibilitatea de dezinformare şi sunt apanajul unor vremuri de la care vrem să credem că România s-a îndepărtat. Considerăm că aceste practici nu fac decât să îndepărteze România de valorile europene şi de angajamentele sale internaţionale”, se mai arată în apelul publicat de Centrul pentru Jurnalism Independent.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.