anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Petre Ţuţea şi inginerii

GALERIE
Neculai Seghedin
  • Neculai Seghedin
- +

Eram la o manifestare ştiinţifică în deschiderea căreia un reputat profesor bucureştean a avut o foarte interesantă conferinţă legată de rolul şi importanţa ingineriei în dezvoltarea societăţii şi, pentru a fi mai convingător, a dat un citat din Petre Ţuţea: „Dacă într-un salon, într-un colţ, unul fumează şi tace, ăla e inginer... Inginerul e practic, savantul nu e practic. Când i s-a spus lui Max Planck, creatorul fizicii cuantice, că s-a mai găsit o aplicaţie, el a spus: care e, mă? Uite care... - Ca să vezi, nici nu m-am gândit!”

Ce interesant, mi-am zis, Ţuţea să vorbească aşa despre ingineri! Inginerul un fel de mic filosof! Cine s-ar fi gândit? Ştiam că Ţuţea fusese în perioada interbelică director în Ministerul Industriei şi Comerţului, devenit apoi Ministerul Economiei Naţionale şi m-am gândit că poate interacţionase cu industria şi că aşa îşi formase o idee asupra inginerilor şi asupra ingineriei ca domeniu în care se materializează rezultatele cercetărilor ştiinţifice de tip fundamental. Poate avusese prieteni din rândul inginerilor, cine să ştie?

Apoi, am avut nefericita inspiraţie să caut zicerea lui Ţuţea, nu că aş fi avut o intuiţie nemaipomenită, ci pur şi simplu din curiozitate. Astfel, am aflat că textul începea aşa: „Am auzit odată un profesor de la Politehnică; am avut impresia că asist la un balet de urşi”. Apoi urma pasajul cu tăcerea nicotinică a inginerului. Oricum, Ţuţea putea alege şi alte lighioane pentru comparaţia sa, urşii au totuşi, măreţia lor, nu-i aşa? Deci nu era tocmai rău! Dacă mai punem la socoteală că este foarte probabil ca marele filosof să fi audiat pe un profesor de la Politehnica bucureşteană, lucrurile iar nu stăteau chiar rău, prin prisma competiţiei colegiale în care se află politehnicile din ţară. Dacă mai avem în vedere şi oralitatea genială a lui Ţuţea, este normal ca, prin alăturare, multe discursuri ale altora să pară mai degrabă nişte coregrafii ale necuvântătoarelor, pe lângă măiestria exprimării filosofului. Nu vom şti niciodată care a fost criteriul de comparaţie al lui Ţuţea! Oricum, ceea ce dorea el să ne spună era faptul că, pe lângă simţul practic al inginerilor, exista şi o oarece problemă de comunicare pe care o aveau aceştia, aşa cum s-ar spune în limba de lemn contemporană. Apropo de comunicare, îmi aduc aminte că prin anii '90 se tot vorbea de faptul că sursa tuturor relelor era că „... nu este o bună comunicare între instituţiile statului...”, ca şi cum unii vorbeau numai sanscrita, iar alţii înţelegeau numai greaca veche. Dar asta e altă poveste!

Este evident că nu cuvântul este principala armă a inginerilor. Ei fac calcule, proiectează, desenează, experimentează etc. De asemenea, conduc sau fac parte din colective de specialişti implicaţi în concepţie, proiectare, execuţie, mentenanţă etc. Munca inginerilor este o muncă de grup. Comunicarea în aceste grupuri, uneori foarte eterogene ca nivel şi tip de pregătire, nu este poate de cel mai înalt nivel cultural, dar este, sau ar trebui să fie, foarte eficientă. De aceea, limbajul ingineresc trebuie să fie clar, fără echivoc, uneori arid, şi să transmită în final certitudini, adică sarcini de producţie, nu îndoieli. Îndoielile apar în faza de concepţie şi proiectare, atunci când se iau decizii, când se analizează variante posibile, când se elimină cele incompatibile şi se alege soluţia optimă.

Acest clişeu cu inginerii care nu prea vorbesc a fost întreţinut de inginerii înşişi, mai ales când apărea necesitatea de a vorbi în public: „Ştiţi, noi suntem ingineri, avem alte mijloace de exprimare, poate lăsăm pe alţii să o facă...”. De fapt, toată lumea fuge de vorbitul în public. Pentru că nu le iese tuturor. Se cunosc cazuri de mari artişti sau scriitori, care se exprimau îngrozitor în public sau care evitau să o facă.

Oricum, este o greşeală să se facă aprecieri generalizatoare. Fiecare profesie îşi pune mai mult sau mai puţin amprenta asupra modului nostru de a gândi, de a vedea şi înţelege lumea, de a relaţiona cu ceilalţi, de a ne purta, chiar de a merge pe stradă (de aceea se spune că pe militari îi recunoşti „după călcătură”). Mergeam odată într-o maşină, în spatele căreia erau doi ingineri agronomi. Mă uitam pe geam. Vedeam dealuri şi câmpuri verzi. Atât! Îi aud pe cei doi din spate: „...Uite, nu prea s-a făcut porumbul… Nici grâul nu este prea grozav... Da, dar pomii arată bine… etc.”. Acelaşi peisaj, două lumi diferite!

Oricum, personal nu cred în clişeul cu inginerii care sunt nişte taciturni! Am avut de multe ori ocazia să moderez sesiuni de comunicări ştiinţifice, manifestări, simpozioane etc. la care au participat de regulă persoane de formaţie inginerească. A trebuit să utilizez fel de fel de tertipuri pentru a-i face să respecte timpii alocaţi, iar, de vreo două ori, era chiar să mă stric cu nişte oameni pe care îi apreciez mult, dar care vorbesc la fel de mult, pentru că, asta e, au şi ce spune! De aceea mi-am propus să mă ţin departe de misiunea de a tăia microfonul domnilor ingineri!

Îmi pun acum o întrebare al cărei răspuns nu-l voi afla niciodată: oare cine o fi fost acel profesor de la Politehnică ce i-a inspirat lui Ţuţea acea frază cu baletul de urşi? Şi încă o întrebare fără răspuns: Oare a văzut Ţuţea „Cartea junglei” şi felul în care dansa ursul Baloo?

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin este cadru didactic şi prorector responsabil cu activitatea didactică la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Generaţia de aur şi statul perpendicular

Nicolae GRECU

Generaţia de aur şi statul perpendicular

Hagi şi colegii săi de generaţie nu joacă așa cum cântă geometria politică.

Filmuletul zilei

opinii

Pericolul manelizării cântecului popular (I)

Eugen MUNTEANU

Pericolul manelizării cântecului popular (I)

Agresive şi insidioase, subprodusele culturale pe care le numim, cu un termen generic, manele ne dau măsura răspândirii îngrijorătoare a ţigănirii unei mari părţi a publicului românesc.

Iubirea de vrăjmaşi nu e un soi de love story

pr. Constantin STURZU

Iubirea de vrăjmaşi nu e un soi de love story

Aceasta e probabil cea mai grea poruncă din toată Evanghelia: "Iubiţi pe vrăjmaşii voştri!". Completată imediat de: "faceţi bine celor ce vă urăsc pe voi; binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei ce vă fac necazuri" (Luca 6, 27-28). Pare greu de împlinit acest cuvânt din două motive: pentru că nu înţelegem de ce ni se adresează nouă acest îndemn şi pentru că nu ştim ce înseamnă "a iubi".

Archaeus

Alex VASILIU

Archaeus

Chiar dacă nu aş fi avut posibilitatea să ascult concertul de duminică, 4 octombrie, gândurile despre Archaeus şi-ar fi găsit locul aici. Nu doar pentru că s-au împlinit trei decenii şi jumătate de când a fost înfiinţat. 

pulspulspuls

Hopa: madama senator a fost văzută prin târg...

Hopa: madama senator a fost văzută prin târg...

O ştire pozitivă pe ziua de astăzi, dacă tot e uichend: apreciem în mod deosebit efortul madamei senator şi notar de Bucureşti Iulia Scântei de a bate atâta amar de drum până la Iaşi personal, deşi putea semna o împuternicire, cum face atâtea pentru partid, ca să îşi depună aici dosarul de candidat la un nou mandat de senator. 

Caricatura zilei

Plasma

Editia PDF

Bancul zilei

COVID ne-a învatat sa ne spalam pe mâini. Sper sa apara un virus care sa ne învete sa ne spalam si pe picioare. (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.