Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Interviu cu Preasfinţitul Petru Gherghel, episcopul catolic al Iaşului

GALERIE
gherghel si papa
  • gherghel si papa
- +

Preasfinţitul Petru Gherghel, episcop de Iaşi, una dintre cele mai cunoscute figuri ale lumii catolice din Moldova, a oferit un interviu pentru ediţia specială a „Ziarului de Iaşi” realizată cu ocazia vizitei Papei Francisc în inima Moldovei, în care a vorbit despre cele mai importante aspecte ale momentul istoric de pe 1 iunie 2019. PS Petru Gherghel a făcut parte din mai multe delegaţii ale episcopilor români care l-au invitat pe Suveranul Pontif să viziteze România şi să le insufle putere credincioşilor catolici de aici şi spune că dintotdeauna şi-a exprimat bucuria şi dorinţa de a veni, problema a fost cu programul. „Nu era greu pentru Sfântul Părinte să spună: «Da, vin!». Greu era să se găsească un moment liber în agenda lui. Din vizitele deja făcute se vede că el are o predilecţie pentru ţările mici şi mai ales în dificultate”, a spus PS Gherghel. Vizita Suveranului Pontif îl găseşte pe episcopul de Iaşi între două celebrări - la 1 mai acesta a sărbătorit 29 de ani de la consacrarea în funcţia de episcop, în timp ce pe 28 iunie acesta va celebra împlinirea a 79 de ani, mai bine de jumătate dintre aceştia fiind dedicaţi slujirii credincioşilor, într-o formă sau alta, în numele Domnului.

Povestiţi-ne puţin despre procesul de invitare a Papei Francisc în România, în special la Iaşi. Din câte ştiu a început mai demult, de mai bine de un an, iar Papa şi-a manifestat încă de la început dorinţa de a veni în România.

Aş începe cu ziua alegerii noului Papă, care şi-a luat numele-surpriză Francisc. Este pentru prima dată când un Papă îşi alege acest nume cu atâta rezonanţă în istoria Bisericii Catolice. La prima apariţie în balconul bazilicii „Sfântul Petru” din Roma, el i-a salutat pe toţi cei adunaţi acolo, precum şi pe cei din întreaga lume care urmăreau acest moment, cu un salut surpriză – deşi cel mai folosit în viaţa de zi cu zi! ‒, un salut al omului bun: „Buona sera!” – „Bună seara!”. Cu adevărat, prin acest salut, ce a tăiat pentru moment respiraţia tuturor, i-a surprins pe toţi, descoperind un semn al sufletului său plin de iubire şi de apropiere, un gest de simplitate şi naturaleţe, pe care l-a păstrat până astăzi, adaptându-l la diferitele situaţii şi momente, în raport cu toţi cei care doreau să-l vadă şi să-l asculte. Vreau să subliniez că acest salut simplu, natural a devenit ulterior pentru toţi nota profundă şi simbolul prieteniei sale, al respectului şi al comuniunii sale cu toţi. Un gest profetic şi o dovadă a preţuirii tuturor, creştini şi necreştini! El a arătat umanitatea şi bunătatea pe care trebuie să le aibă orice lider, mai ales cel spiritual, chemat la o misiune atât de importantă: să vestească, prin cuvânt şi mai ales prin faptă, bucuria evangheliei.

Primele sale audienţe au umplut până la refuz spaţiul din faţa bazilicii „Sfântul Petru”. Cuvintele sale, după fiecare discurs sau întâlnire, au confirmat tot mai mult dovada umanităţii, simplităţii şi spiritualităţii sale, atunci când repeta: „Prego di non dimenticare di pregare per me!” – „Vă rog să nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine!”.

Din primele sale cuvinte se făcea cunoscută metoda lui de a fi păstor, preot, episcop şi cardinal, pe când era în Argentina la Buenos Aires. Ceea ce a învăţat la şcoala vieţii şi în munca plină de umilinţă şi caritate, a vrut să introducă şi în marea misiune de păstor suprem al turmei încredinţate spre păstorire – răspândită pe toată suprafaţa pământului, ca pontif universal sau ca adevărat constructor de punţi de legătură între toţi fiii Bisericii şi între toate popoarele. Din acel moment s-a născut în noi dorinţa de a ne aduce şi nouă Papa Francisc salutul său şi binecuvântarea sa.

E adevărat că această dorinţă de a ne vizita ţara am exprimat-o fie personal, fie în grup, împreună cu toţi ceilalţi episcopi, iar acest lucru l-au făcut şi preoţii noştri, dar şi mulţi tineri şi adulţi care au avut ocazia să-l întâlnească. În fotografia alăturată îl vedem pe Papa Francisc privind spre grupul pelerinilor ajunşi la Roma în Anul sfânt al Milostivirii. Asemenea ocazii s-au repetat şi aşa s-a ajuns la invitaţia oficială din partea Conferinţei Episcopilor din România, cât şi a preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, precum şi a doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă. Nu era greu pentru Sfântul Părinte să spună: „Da, vin!”. Greu era să se găsească un moment liber în agenda lui. Din vizitele deja făcute se vede că el are o predilecţie pentru ţările mici şi mai ales în dificultate.

Atunci când aţi discutat cu el la vizita episcopilor catolici români în Vatican sau a altor persoane din ţară care au intermediat această vizită, ce ştia Papa Francisc despre România? Ştia ceva despre Iaşi, despre comunitatea de aici?

La ultima noastră vizită ad limina – vizită la mormintele apostolilor Sfântul Părinte a avut ocazia să audă din nou invitaţia episcopatului nostru şi a ţinut să afle şi unele aspecte practice din diecezele noastre. Desigur, a luat act şi de tinerii din dieceza noastră, rămaşi în ţară sau plecaţi în emigraţie, ca şi de familiile tinere cu situaţii speciale, adică îndepărtarea copiilor de părinţi. Ştia deja despre greutatea şi problemele celor constrânşi la emigraţie, faţă de care Papa are o consideraţie cu totul specială, el însuşi fiind un emigrant în Argentina din Italia.

Referitor la Iaşi, la dieceza şi oraşul nostru, a avut mai multe ocazii să se informeze, deoarece avem mai mulţi preoţi în Roma, atât pentru asistenţa spirituală a credincioşilor români catolici din Italia, cât şi la studii.

Imaginea cu Maica Domnului vrea să amintească tuturor că ea este atât de mult preţuită de toţi românii din această ţară

Cât de actual credeţi că este sloganul „Să mergem împreună!” al vizitei Papei Francisc în România, în contextul în care societatea este mai divizată ca oricând? Este şi un mesaj pentru ţara noastră?

Alegerea acestui logo „Să mergem împreună!”, în care se poate vedea chipul Maicii Domnului cu braţele întinse peste mulţimea de oameni, are o semnificaţie profundă şi legitimă de a-i invita pe toţi, catolici, ortodocşi sau de alte confesiuni, la un proiect de o mare relevanţă: acela de a fi mereu uniţi în drumul de credinţă şi de trăire socială.

Imaginea cu Maica Domnului vrea să amintească tuturor că ea este atât de mult preţuită de toţi românii din această ţară, care a fost numită cu respect de sfântul Papă Ioan Paul al II-lea, la vizita făcută în mai 1999, „Grădina Maicii Domnului”. Logoul şi scopul acestei vizite pastorale în ţara noastră constituie un act de preţuire faţă de sufletul tuturor credincioşilor şi cetăţenilor din România şi este o invitaţie să nu uităm că avem o mamă cerească, o mamă care ne iubeşte şi ne ocroteşte pe toţi.

Trebuie să-i mulţumim Sfântului Părinte că şi-a arătat predilecţia pentru noi toţi – copii, tineri, familii, vârstnici, autorităţi – ce trăim şi vieţuim pe aceste meleaguri binecuvântate.

Cred că această deviză şi acest logo, „Să mergem împreună!” reprezintă o onoare pentru noi şi o provocare creştină şi umană de a înainta împreună în istorie, în armonie, înţelegere şi pace. Prin el, Papa vrea să ne transmită mesajul său de apropiere. El vine să ne întărească în trăirea credinţei.

Cât de mult contează pentru Iaşi vizita unui Suveran Pontif, ţinând cont de faptul că avem una dintre cele mai mari comunităţi catolice din ţară?

Vizita Sfântului Părinte Papa Francisc la Iaşi va fi înscrisă în istorie ca un eveniment epocal. Nu se ştie când se va mai repeta un asemenea act pentru comunitatea noastră catolică, care este numeric a doua în România, ca şi pentru regiunea Moldova şi oraşul nostru.

Sfântul Părinte vine la noi în tripla sa calitate: ca suprem păstor, ca şef al unui stat între celelalte state, dar şi ca prieten. Când se adresează publicului, el foloseşte de obicei aceste cuvinte: Cari fratelli e sorelle – „Dragi fraţi şi surori!”, având pentru toţi un cuvânt de preţuire şi de prietenie. Acest lucru contează foarte mult şi nu avem decât să-i mulţumim că a ţinut să ajungă şi la noi, la Iaşi, pentru a ne spune: „Să mergem împreună, dragi fraţi şi surori!”.

E normal ca Papa Francisc să atragă atenţia asupra unor derapaje pe care le pot avea oamenii în unele momente din istorie

Papa Francisc este recunoscut în special pentru că a avut un discurs pe teme majore precum avortul sau homosexualitatea, cât şi în unele probleme legate de abuzurile preoţilor. A fost şi contestat pentru ele, dar şi apreciat că deschide Biserica înspre o tentă de modernitate. Putem spune că este unul dintre cei mai moderni Papi?

Ca suprem păstor, cu responsabilitate pentru vocaţia creştinilor catolici, dar şi pentru armonia întregului neam omenesc, el este chemat să îndrume pe toţi după principiile Creatorului şi după învăţătura Bisericii lui Cristos. Papa Francisc ne aminteşte că Biserica este deschisă tuturor. În mod special, Sfântul Părinte aminteşte că nimeni nu este exclus din Biserică, fie şi cei cu tendinţele pe care le-aţi amintit, pentru că toţi suntem fiii aceluiaşi Tată, iar el ne iubeşte pe toţi şi vrea să ne mântuiască. Dar aminteşte şi calea de urmat pentru împlinire, aminteşte de învăţătura lui Cristos, învăţătură care nu poate fi modificată.

Fiecare Papă trebuie să aibă grijă de cei încredinţaţi lui spre păstorire, ajutându-i şi îndemnându-i să trăiască după legea lui Dumnezeu aşezată în firea fiecărui om. Temele majore ale omenirii şi ale creştinilor nu pot fi uitate şi nicidecum eliminate din misiunea Sfântului Părinte actual.

Viaţa ca darul cel mai mare oferit făpturilor, familia ca valoarea cea mai de preţ a lumii întregi şi a viitorului omenirii, moralitatea fiinţei umane, ca şi preţuirea şi apărarea creaţiei, leagănul natural al dezvoltării umane, toate sunt preocupări care nu pot lipsi din agenda celui care este pus să stea în fruntea poporului credincios încredinţat spre păstorire, aşa încât să fie păstrată legea naturală şi trăirea spirituală a fiinţei umane.

E firesc ca Sfântul Părinte să se angajeze în toate aceste probleme şi să le prezinte în lumina revelaţiei divine şi a practicii creştine. Şi este totodată normal să atragă atenţia asupra unor derapaje pe care le pot avea oamenii în unele momente din istorie, cum ar fi astăzi noile ideologii care se vor a fi introduse în societate, cu rezultate foarte distrugătoare. Dar suntem totodată conştienţi că acestea, aşa cum a fost, de exemplu, ideologia comunismului, vor dispărea cu timpul pentru că nu au acoperire în realitate, nu au fundament.

Sfântul Părinte trebuie să apere toate aceste legi şi norme, trebuie să-i cheme pe toţi să le respecte, indiferent de unele poziţii care apar ca deviaţie de la firea lucrurilor, a moralităţii naturale şi creştine.

Credeţi că, ţinând cont de felul în care s-a dezvoltat în ultimii ani societatea, ar fi timpul ca marile culte să se reformeze pentru a putea ţine pasul cu oamenii? Am văzut, spre exemplu, că la Episcopia catolică din Iaşi se ţin slujbe în limba engleză o dată pe săptămână.

Biserica este chemată să prezinte revelaţia şi întreaga moralitate creştină conform tradiţiei şi învăţăturii Bisericii. Adevărurile veşnice nu se schimbă! Este nevoie, în schimb, să fie prezentate în conformitate cu condiţiile în care omul şi, desigur, creştinul trăieşte. Nu se schimbă conţinutul dogmelor, ci doar modul de a fi prezentate poate să îmbrace haina timpului.

De altfel, în ultima perioadă există această preocupare a Bisericii de a-şi articula mesajul pentru a ajunge la oameni. În acest sens, au fost ţinute sinoade pentru tineri şi pentru familii, pentru a vedea care sunt problemele şi preocupările acestor categorii de oameni şi cum poate Biserica să vină în întâmpinarea lor.

O recentă afirmaţie a Sfântului Părinte cu privire la familie şi taina Căsătoriei sună astfel: „Doctrina şi învăţătura dintotdeauna rămân aceleaşi, doar cuvintele şi modalitatea noastră de a le prezenta pot şi trebuie să fie altfel. Cu alte cuvinte, esenţa – substanţa rămâne mereu aceeaşi, doar accesoriile sau îmbrăcămintea pot să fie altele”.

Este ştiut că până la Conciliul Vatican II toate sacramentele se celebrau în limba latină. Acum, aceleaşi sacramente, cu acelaşi conţinut, sunt prezentate în limba poporului. Această dorinţă este prezentă în continuare în viziunea Bisericii de astăzi şi, bineînţeles, a Papei Francisc: cum să facem ca să venim în sprijinul omului concret, al tinerilor, al familiilor, pentru a le oferi o nouă speranţă, pentru a le duce mesajul mereu nou al lui Cristos pentru fiecare persoană.

Cum arată Episcopia catolică de Iaşi în raport cu altele din ţară? Care sunt punctele ei principale, cele originale?

Ca instituţie, Episcopia de Iaşi are o istorie scurtă, care începe în anul 1884. Este situată în estul României, în ţinutul Moldovei şi al Bucovinei. În cadrul ei sunt 157 de parohii. Prezenţa catolicilor de rit latin din Moldova a început însă odată cu descălecatul şi formarea Principatului Moldovei.

Oraşul Iaşi este reşedinţa episcopiei noastre. Catedrala episcopiei, având hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost sfinţită şi dată în folosinţă pentru cult la 15 august 1789 , devenind mai apoi catedrală episcopală, odată cu ridicarea Vicariatului Apostolic de Moldova la rang de episcopie. Ea a fost renovată de mai multe ori şi extinsă în anul 1869. Biserica nouă din incinta episcopiei, cu hramul „Sfânta Fecioară Maria, Regină”, a fost construită între anii 1992 şi 2005 şi a fost sfinţită la 1 noiembrie 2005. În această nouă biserică se află, pentru moment, scaunul episcopal, care va rămâne aici pe tot timpul lucrărilor la catedrala veche.

Zonele compact catolice din dieceză sunt Bacău şi Roman, unde sunt parohii cu peste 2.000 de familii. Primul seminar din dieceză a fost deschis în anul 1886 la Iaşi. În dieceză activează aproape 500 de preoţi. Totodată, trebuie să amintim implicarea în educaţie şi în operele de binefacere: 2 institute teologice; 14 grădiniţe; 8 licee şi şcoli profesionale; 3 licee teologice; 3 seminarii liceale; 1 liceu tehnic; 3 facultăţi de teologie; 2 academii teologice. În dieceză sunt 37 de institute de binefacere: 1 spital, 21 dispensare şi centre de îngrijire, 4 cămine de bătrâni, 8 orfelinate şi 3 centre social-caritative (cu filiale).

Dintre punctele principale ca moşteniri ale trecutului, notăm cu bucurie: curajul misionarilor, jertfele înaintaşilor, eroismul preoţilor din perioada dictaturii comuniste, mai ales figura marelui episcop Anton Durcovici, declarat fericit de către Papa Francisc, dar şi bogăţia familiilor creştine care au trăit cu mare curaj şi cu multe jertfe menirea lor, transmiţând generaţiilor de astăzi tezaurul credinţei catolice.

De evidenţiat sunt cuvintele memorabile pe care păstorul nostru, fericitul Anton Durcovici, ni le-a lăsat ca moştenire, constituind motoul slujirii lui episcopale: „Fericit poporul al cărui Dumnezeu este Domnul!” (Psalmul 143,15). Cu această moştenire, noi, cei de azi, oferim lui Dumnezeu imnul nostru de laudă, proclamând fără încetare: „Mărire ţie, Doamne, mărire ţie în veci de veci!”.

Într-un asemenea climat şi cu această bucurie în suflet îl aşteptăm pe păstorul nostru suprem, Papa Francisc, care binevoieşte să aşeze piciorul său pe pământul nostru binecuvântat.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri