Piaţa actelor false din Republica Moldova: de la 100 de euro la 1.500
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 16.04.2021

Poliţiştii de Frontieră ieşeni depistează zilnic câte un document măsluit

Piaţa actelor false din Republica Moldova: de la 100 de euro la 1.500

GALERIE
acte false
  • acte false
- +

Republica Moldova a devenit un laborator imens unde se prelucrează documente româneşti falsificate. Practic, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, „fraţii” noştri de peste Prut au început să falsifice cărţi de identitate, paşapoarte, permise de conducere, certificate de înmatriculare, inspecţii tehnice auto, ba chiar şi facturi fiscale. De exemplu, o carte de identitate românescă poate fi procurată chiar şi cu 100 de euro, iar un paşaport poate ajunge la 500 de euro. 

De asemenea, un permis de conducere cu toate categoriile poate ajunge 1.500 de euro. Cartea de identitate o ai într-o săptămână, iar paşaportul în două. Poliţiştii de frontieră ieşeni spun că se confruntă zilnic cu falsuri şi sunt cu „ochii în patru”. Percheziţia corporală este o formalitate, şi nu de puţine ori au avut mari „surprize”: cărţi de identitate lipite cu scotch, pe piele.

Reprezentanţii Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi spun că, în primele şapte luni ale acestui an, au depistat deja 208 documente falsificate. În cursul anului 2017, numărul a fost de 230. Anul acesta, ponderea mare o au cărţile de identitate româneşti. Cu acestea, cei din Republica Moldova pot călători oriunde în Uniunea Europeană.  Dintre falsurile descoperite, 56 au fost cărţi de identitate, patru paşapoarte, 33 permise de conducere, cinci certificate de înmatriculare, 23 de asigurări de tip carte verde, 15 documente care atestă efectuarea inspecţiei tehnice periodice, 43 de facturi comerciale care aveau aplicate ştampila cu inscripţia Tax Free, dar şi alte documente cum ar fi procuri, vize ori certificate de competenţe profesionale. Oamenii legii spun că documentele false au fost descoperite în urma percheziţiilor.

„Majoritatea documentelor false nu au fost folosite la controlul de frontieră. Actele erau ascunse în bagaje, colete, plicuri, borsete, portofele, lipite pe corp sau în buzunarele hainelor. De asemenea, ponderea documentelor de călătorie false sunt însemne similare autorităţilor româneşti. Persoanele repsective, majoritatea cetăţeni din Republica Moldova intră legal în România, în baza unor paşapoarte valabile şi declară că au achiziţionat documente false de pe teritoriul Republicii Moldova plătind sume cuprinse între 50 şi 500 de euro”, a precizat Denis Lazăr, din cadrul Poliţiei de Frontieră Iaşi. În privinţa permiselor de conducere, a certificatelor de înmatriculare sau cartea verde, moldovenii plătesc bani frumoşi pentru falsuri. „Sunt des întâlnite cazurile în care participanţii la trafic prezintă la control permise de conducere sau certificate de înmatriculare, asigurări internaţionale de tip carte verde sau inspecţia tehnică, cu preponderenţă în Lituania sau Bulgaria. Persoanele respective, majoritatea cetăţeni moldoveni, au procurat documentele de la conaţionalii lor cu sume cuprinse între 100 şi 1.500 de euro. Motivele sunt că persoanele ori nu obţinuseră niciodată dreptul de a conduce, le erau necesare alte categorii pentru a conduce sau chiar aveau permisele de conducere suspendate sau reţinute pentru fapte la regimul rutier”, a completat Denis Lazăr.

În momentul descoperirii acestor falsuri, persoanei respective i se refuză dreptul de intrare în România, chiar dacă de multe ori, documentul falsificat era destinat unei alte persoane. De altfel, poliţiştii de frontieră descoperă uşor falsurile. „În momentul depistării unor documente falsificate, poliţiştii întocmesc actele premergătoare săvârşirii infracăiunilor comise – uz de fals, fals material în înscrisuri oficiale sau complicitate la săvârşirea acestor infracţiuni. În scopul prevenirii şi combaterii fraudei în documente, poliţiştii folosesc aparatură şi dispozitive de ultimă generaţie cum ar fi comparatoarele video spectrale care analizează datele din documente în mai multe feluri cum ar fi lumină albă, ultravioletă şi filtre de culoare”, au subliniat reprezentanţii Poliţiei de Frontieră Iaşi.

De altfel, pentru depistarea falsurilor, poliţiştii colaborează între ei, chiar dacă sunt la alte puncte de trecere a frontierei. „O contribuţie importantă în depistarea unor astfel de falsuri o are şi colaborarea poliţiştilor ieşeni cu lucrători care îşi desfăşoară activitatea în punctele şi centrele de contact care funcţionează la nivelul frontierelor României, prin intermediul cărora sunt verificate în mod operativ documentele care prezintă suspiciuni de falsificare. Datorită vigilenţei şi bunei pregătiri a poliţiştilor de frontieră, frauda documentelor nu constituie un fenomen la frontiera de est a României şi nici nu se întrevede pe termen scurt şi mediu o modificare semnificativă”, au adăugat cei de la Poliţia de Frontieră.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Semnele alegerilor anticipate, în Republica Moldova

Radu POPESCU

Semnele alegerilor anticipate, în Republica Moldova

Dacă trăieşti în Republica Moldova şi afli că brusc se înfiinţează noi partide politice, atunci aceasta înseamnă - cu siguranţă - că ţara se pregăteşte de alegeri anticipate, chiar dacă nu toţi jucătorii politici ai momentului şi-o asumă. 

Filmuletul zilei

opinii

Un cuplu problematic

Alexandru CĂLINESCU

Un cuplu problematic

Acest delir aminteşte de campaniile frecvente în regimurile totalitare, când indezirabilii erau striviţi sub avalanşa de acuzaţii extrem de grave, ce puteau atrage condamnarea la moarte. Acum avem de-a face cu un exemplu de terorism intelectual, a cărui malignitate nu trebuie însă subestimată.

Goana după imagine şi relaţia cu spaţiul public

George PLEȘU

Goana după imagine şi relaţia cu spaţiul public

Acoperită de tăcerea asurzitoare a celei mai mari părţi din mediul universitar şi academic ieşean, agenda personală a managerului Ateneului a ajuns să ţină loc de politici culturale la Iaşi. Cu un primar aflat - la propriu - într-o permanentă goană după imagine, oportunitatea de a mai poza în faţa unui bust s-a dovedit o tentaţie irezistibilă. 

Cui prodest?

Nicolae CREŢU

Cui prodest?

Deşi eram hotărât să nu mai scriu decât poate cândva fi să se termine odată cu ea, pe o temă atât de bătătorită şi deprimantă, gândul iniţial fusese (dar nu neapărat ca titlu): cui prodest… pandemia? 

pulspulspuls

Informaţii bombă din negocierile secrete şi dure Cozet-Chirică!

Informaţii bombă din negocierile secrete şi dure Cozet-Chirică!

Să rezolvăm mai întâi, vineri fiind şi aşteptând cu toţii uichendul, o chestiune administrativă peste care s-a trecut fără nicio observaţie săptămâna asta, fie ea laudativă sau critică. 

Caricatura zilei

Mita-n mască

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.