„Acum sunt foarte multe proiecte publice lansate și în curs de lansare. Sunt surse de finanțare pe Programul Național de Redresare și Reziliență. Mai sunt unele pe diverse fonduri europene. Mai sunt bugetele naționale, mai sunt bugetele locale. Deci sunt foarte multe proiecte, e o inflație de volum de activitate și e nevoie de oameni. Dar nu-i permanent așa. Au fost ani cu foarte puține proiecte. Și atunci constructorii ori  și-au schimbat profilul, ori și-au făcut proiectele proprii”, afirmă Lucian Irimia, care este directorul economic al Conest SA și unul dintre administratorii cunoscutei societăți de construcții din Iași.

Pandemia a blocat parțial activitatea de pe șantiere

După câțiva ani în care o serie de crize au afectat economia, iar activitatea din construcții a fost în mijlocul acestui vârtej, previziunile privind evoluția activității desfășurate de firmele de construcții păreau mai degrabă sumbre. Pandemia a blocat parțial activitatea de pe șantiere și a schimbat comportamentul cumpărătorilor. Închiși în apartamente mici de bloc, mulți dintre supraviețuitorii pandemiei au început să-și facă socotelile pentru achiziția unei locuințe mai mari sau a unei case cu grădină. Criza declanșată de războiul din Ucraina a dus însă la scumpirea materialelor de construcție și, implicit, la o creștere a prețului locuințelor. Socotelile cumpărătorilor s-au încâlcit din nou, iar constructorii și-au revizuit scenariile.

Citeste aici integral Ziarul de Business nr. 24

“Nu numai prețurile de vânzare au fluctuat, ci și prețul de cost. Pentru că ce se întâmplă în ultimii doi ani, și anume creșterea asta galopantă a prețurilor, are rădăcini în anii anteriori. Probabil chiar și înaintea pandemiei, sunt rădăcini adânci în sistemele astea economice pe care noi, ca agent economic, nu le putem identifica, doar le constatăm”, spune Lucian Irimia.

Pot antreprenorii din construcții să anticipeze și să prevină efectele unor eventuale fenomene care le-ar afecta afacerile?

“Ne adaptăm politica de preț, politica de vânzare, numai că nu avem sub control o mulțime de variabile. Ne-am făcut un cashflow pe proiecte rezidențiale unde am avut în calcul o dobândă pornită la anul 2019, 2020, 2021. Am făcut un scenariu de avarie, în care dobânda crește de la…. până la… . Mai mult, ne-am făcut un scenariu de evoluție a cursului de schimb. Evident, e un scenariu defavorabil. S-a dovedit după 5 ani că acest curs de schimb a rămas în aceeași zonă, în timp ce dobânzile s-au dublat. Deci sunt variabile pe care nu le poți anticipa. Și după aceea a fost pandemia, a fost criza din Ucraina, a fost criza… Sunt situații politice care influențează evoluția prețului, e situația cu forța de muncă, situația cu creditele, sunt multe elemente care conjugă. Ce urmărim este să obținem venituri peste costurile pe care le realizăm și să ne adaptăm”, continuă Lucian Irimia descrierea contextului general în care se desfășoară activitatea de construcții.

 2025 nu va fi mai complicat fiscal decât 2024

Îngrijorările antreprenorilor aveau să se accentueze însă și în cursul anului trecut și să continue și în 2024: “Avem facilități fiscale retrase de un an de zile, care au impactat activitatea constructorilor. Ziceți că anul 2025 va fi dificil fiscal? Dar ce, anii anteriori au fost mai simpli? Am plecat în anul 2019 cu niște facilități pe zece ani și după 4-5 ani au dispărut. Deci, mai complicat fiscal ca anul ăsta, nu cred că va fi 2025”, spune Irimia, explicând că bugetele pe marile proiecte de construcții se realizează pentru o perioadă de mai mulți ani, iar modificările legislative și fiscale le încurcă toate planurile.

Amintim că de la 1 ianuarie 2024 cotele de TVA care se aplică tranzacțiilor cu imobile noi au suferit câteva ajustări. Cota de TVA de 5% la cumpărarea unei locuințe mai este valabilă doar pentru locuințele pentru care s-a încheiat un pre-contract sau un contract de vânzare-cumpărare imobil și s-a achitat un avans în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023 și care urmează să fie livrate până la data de 31 decembrie 2024. Dar asta numai dacă locuința nu are o suprafață utilă mai mare de 120 mp și o valoare mai mare de 600.000 lei fără TVA și dacă cumpărătorul nu a mai beneficiat în trecut de cota redusă de TVA de 5% la achiziția unei alte locuințe. Dacă toate aceste condiții sunt îndeplinite, dar pre-contractul a fost încheiat în 2024, cota de TVA este de 9% (cotă care se poate aplica o singură dată, pentru achiziționarea unei singure locuințe). Cine vrea să cumpere și o a doua locuință, sau mai multe, plătește TVA de 19%.

“Deja a devenit foarte complicat. Creșterea TVA ne-a afectat, dar nu ne-a afectat numai prin noi. Pentru că TVA-ul redus pentru locuințe, care a crescut de la 5%, la 9%, a crescut prețul de vânzare al construcției. Mi-a scăzut numărul de clienți care au venit la ușă și au văzut apartamentul. Apoi, limitarea unui potențial cumpărător la a cumpăra un singur apartament cu TVA redus, aia a fost măsura cea mai tragică. Guvernul a zis că măsura de TVA redus este o facilitate socială, de care nu trebuie să beneficieze cei care au mulți bani și ar cumpăra cu acea facilitate socială șapte apartamente. Sectorul de dezvoltări a suferit, a pierdut un client cu potențial de a cumpăra șapte apartamente”, explică Lucian Irimia efectele resimțite pe piața construcțiilor după intrarea în vigoare a acestor măsuri impuse de Guvern.

Chiar și așa, în ciuda obstacolelor ridicate de crizele ultimilor ani ca un zid în fața constructorilor, toate companiile din topul celor mai mari constructori ieșeni au făcut angajări în 2023. Cei mai mulți dintre noii salariați au ajuns pe listele de plată ale DaroConstruct SRL (+75) și Conest SA (+68). Cea din urmă este și cel mai mare angajator din Top 11 cele mai mari firme din construcții din județul Iași: la finalul anului 2023, Conest SA avea 485 de salariați.

Forța de muncă este cea mai mare provocare

 Deloc întâmplător, reprezentantul acestei companii se referă la lipsa forței de muncă ca la o problemă serioasă, de fiecare dată când vorbește despre provocările cu care s-au confruntat constructorii:

“Forța de muncă de la noi s-a diminuat dramatic, așa că majoritatea constructorilor mari de la noi folosesc muncitorii din străinătate. (…) Avem aproape 200 de muncitori din Nepal, Sri Lanka și Vietnam. Dar procedurile de aducere a muncitorilor din străinătate sunt greoaia, foarte lungi, cu lunile, cu anii, aș spune, din momentul când l-ai găsit acolo, până l-ai adus aici. Nu cred că mai sunt șantiere fără ei. Deja fac echipe mixte și e normal, noi cum am muncit afară, pe șantiere din Vest și ne-am integrat? Nu sunt mai ieftini, ba sunt chiar mai scumpi pe anumite zone, pentru că ai de plătit salarii, cazare, transport și niște bani de masă, plus facilități de diverse feluri: un bucătar plătit care nu muncește pe șantier, dar care e un cost. Diverse, diverse, diverse. Dar sunt disponibili. Muncitorii din străinătate reprezintă cea mai viabilă soluție”.

Cu muncitori români sau din Nepal, Sri Lanka sau Vietnam, șapte dintre cele mai mari 11 companii ieșene din domeniul „Construcții” (ordonate după cifra de afaceri înregistrată în anul 2023) au ca oficial obiect principal de activitate “Lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”. Asta deși în nomenclatorul activităților economice, secțiunea “Construcții” e compusă din 12 grupe de activități de construcții generale și speciale pentru clădiri si lucrări de geniu civil, la care se adaugă și activităţi speciale de construcţii (cum ar fi cele de demolare și de pregătire a terenului, Lucrări de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcţii”, „Lucrări de finisare” și „Alte lucrări speciale de construcţii”).

• Din Top 11 cele mai mari firme din Construcții din județul Iași, doar două au înregistrat cifre de afaceri în declin față de anul anterior
• Creșterea medie a cifrei de afaceri a companiilor din TOP 11 cele mai mari firme din Construcții din Județul Iași a fost de 87%;
• Cea mai mare creștere a cifrei de afaceri față de anul anterior (+375%), dar și cea mai mare creștere a profitului (+318%) au fost înregistrate de Zoork SRL, firmă specializată în Lucrări de instalații electrice, deținută de omul de afaceri Constantin Alin Harhătă.
• În ce privește profitul realizat de companiile din Top 11, șase dintre acestea au înregistrat o scădere față de 2022
• Dintre companiile care au încheiat anul 2023 cu un profit mai mare decât în anul anterior, Iasicon SRL a înregistrat cea mai mică creștere (+22%), în timp ce celelalte patru firme și-au dublat, triplat sau chiar și-au crescut profitul cu peste 300% față de 2022.
• Cea mai mare marjă de profit (de 11%) a fost realizată de Eky Sam SRL, compania deținută de Ion Echimov (60%) și Saveta Echimov (40%), singura din Top 11 cele mai mari firme din Construcții din județul Iași specializată în „Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor”.
• Teoval & Co. SRL, ocupanta locului al patrulea în top, pe de altă parte, e singura companie dintre aceste mari firme care e specializată în “Lucrări de construcții a proiectelor utilitare pentru fluide” și care are ca unic acționar o femeie: Diana Crețu.

”Podiumul” pieței construcțiilor în Iași

“Podiumul” construcțiilor ieșene a revenit în 2023, în ordine după mărimea cifrei de afaceri, companiilor Daroconstruct SRL, Conest SA și DAS SRL.

Daroconstruct SRL are ca obiect principal raportat în bilanțul asupra anului 2023 Lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Pe pagina sa de internet, compania se descrie ca fiind specializată în diverse domenii, “inclusiv construcții edilitare, construcții pentru alimentari cu apă, construcții civile și industriale, precum și construcții de drumuri și poduri”. Compania se afla în 2019 pe locul 7 în topul celor mai mari firme din Construcții din Județul Iași. În perioada 2020 – 2022 a urcat trei poziții, până pe locul 4, iar anul trecut a trecut în fruntea clasamentului. În această perioadă, Daroconstruct a beneficiat de o finanțare europeană de 29.7 milioane lei, din care jumătate erau fonduri nerambursabile, pentru achiziția de utilaje. În 2023, liderul Topului celor mai mari 11 firme din Construcții din Județul Iași a câștigat mai multe contracte cu instituții ale statului, în special din Comuna Rădășeni (Suceava) și din comunele ieșene Comarna, Probota și Tomești fie pentru modernizare de drumuri, fie pentru extinderea rețelei de apă potabilă și apă uzată.  Față de anul 2022, cifra de afaceri a companiei Daroconstruct a crescut cu peste 36,5 milioane de euro.

Conest SA și ocupanta locului al treilea în Top 11 par că se urmăresc una pe alta în clasamentele anuale ale celor mai mari constructori din Iași. În 2019, DAS SRL era pe locul 2, iar Conest SA pe locul al treilea. Anul următor, Conest a urcat două poziții și a ajuns liderul topului, urmat pe locul secund de DAS. În 2021, ambele companii au coborât câte o poziție, după ce Build Corp SRL (aflată în 2023 pe locul 5 în Top 11) s-a instalat în fruntea clasamentului, unde a rămas și în 2022. Doar că în 2022, DAS a urcat pe poziția a doua, iar Conest a trecut pe locul al treilea. Anul trecut, cele două companii au rămas pe locurile 2-3, doar că și le-au schimbat din nou între ele.

CONEST SA a terminat anul 2023 cu o cifră de afaceri de 228 milioane lei, în creștere cu circa 27 de milioane lei față de anul anterior. Compania care îl are ca acţionar majoritar pe omul de afaceri Viorel Cozma (93% acțiuni), se descrie pe pagina de internet ca fiind “una dintre primele companii din țară, cu capital 100% românesc, care activează în domeniul construcțiilor. Actul de naștere datează din 1963. (…)  De peste 57 de ani construim România: construcții civile și industriale, restaurări de monumente istorice, lucrări edilitare și de instalații, lucrări de infrastructuri rutiere”. Potrivit aceleiași surse, compania are un portofoliu cu peste 600 de proiecte executate.

În 2023, Conest a avut încheiat contracte cu primării și instituții din Iași, Suceava dar mai ales din Județul Neamț. Unul dintre acestea, de exemplu, a fost acela prin care compania de construcții urma să execute în colaborare cu o altă companie lucrări de “transformare Parc Zoo în Grădină Publică – modernizare construcții, amenajare amfiteatru, spații creație- expunere, seră, amenajare incintă”, potrivit anunțului de licitație publicat pe SEAP: „Spaţiul nou propus este destinat activităţilor de relaxare, sport, creaţie, prin propunerea unor zone specifice. Totodată se reamenajează actuala cușcă a ursului şi se transformă într-un element arhitectural al memoriei, făcând o trimitere la precedenta funcțiune a spaţiului (…)”.

Una dintre ultimele știri publicate în secțiunea noutăți de pe site-ul companiei anunță că “al treilea proiect imobiliar marca Conest (n.r. Conest Evolution) este finalizat”, în timp ce alte știri din ultimele 30 de zile se referă la semnare de către companie a unui contract pentru reabilitarea generală a Templului Israelit din Constanța, dar și la lucrări de extindere a sistemului de apă și canalizare în zona metropolitană a municipiului Iași.

DAS SRL, la rândul ei, se mândrește cu un portofoliu de peste 300 de proiecte în România, peste 20 de proiecte în Franța și șapte proiecte în Republica Moldova și se prezintă ca fiind “o companie românească, fondată în 1991, cu capital integral privat, specializată în proiectarea, execuția, service-ul și mentenanța construcțiilor și sistemelor de instalații. (…) Antreprenor General sau subcontractor de încredere pentru proiecte de tip „build-to-order” în construcții civile, industriale, agricole și edilitare, inclusiv instalații mecanice și electrice”.

Oficial, domeniul de activitate preponderent declarat în bilanț a fost „Lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiţionat”, dar anul trecut DAS SRL a realizat și “mentenanță pentru sistem de detecție și alarmare la incendiu” la Liceul de Informatică din Iași și a câștigat și un proiect de „Amenajare infrastructură în cazarma 2765 Tuzla” (proiectare și execuție), în valoare de 78,2 milioane de lei.

Volumul de afaceri în Construcții crește cu cel puțin 50%

“Anul ăsta putem vorbi de o creștere a pieței de construcții. Mare. Volumul construcției în 2024 ne așteptăm să fie cu cel puțin 50% mai mare ca în trecut. Și nu cred că este un caz particular, adică nu cred că doar noi vom înregistra o creștere. Cred că majoritatea constructorilor va înregistra o creștere anul ăsta față de anii trecuți. E o inflație de proiecte anul acesta, sunt oportunități mari la momentul ăsta. Nu am avut așa ceva până acum, aici, în Iași, în zona asta. Noi am licitat la Spitalul Regional, licităm la toate proiectele mari, mai puțin la autostradă, că nu avem experiența necesară, dar vedeți bine, Bulevardul Bucium, Pasajul Socola, sunt proiecte mari pentru Iași. Le avem în portofoliu, le executăm”, explică directorul economic al Conest SA. El atrage însă atenția: „E un aspect pozitiv acesta, dar vine la pachet cu o serie de pericole: lipsa forței de muncă, bani, prețuri, inflație, dobânzi”.

Tendințe – nu vor mai fi creșteri explozive

 La ce evoluții ne putem aștepta în viitor pe piața construcţiilor, în condițiile în care impredictibilitatea mediului de afaceri răstoarnă în fiecare an strategiile antreprenorilor? Sunt tendințe clar conturate în acest domeniu care se pot observa deja în Iași? Reprezentantul Conest spune că nu ne mai putem aștepta la creșteri explozive pe piața imobiliară, de exemplu: “Nu credem în dezvoltări explozive în anii următoare. Nu mai avem unde să creștem exploziv.  Văd creșteri naturale, normale, cu 10-15%. Creșterile normale sunt întotdeauna mult mai binevenite decât creșterile explozive, pentru că le poți planifica, le poți controla. Creșterile acum ar trebui să se refere la alte elemente, la școli, grădinițe, stadioane, spitale”.

Prutul navigabil nu este un proiect pe care se vor concentra în viitorul apropiat nici constructorii, nici autoritățile, este convins Lucian Irimia: “Ce să transporți pe Prut, două barje? Nu, cred că sunt alte proiecte mai important ”.

Îmbătrânirea populației va aduce cu sine, așa cum s-a întâmplat în statele Occidentale, o mai mare atenție îndreptată către locuințele pentru seniori. Dar nu acum, e de asemenea, convins Lucian Irimia:

„Locuințe pentru seniori nu vor apărea pre repede la noi, e apanajul autorităților, dezvoltatorii privați nu le fac din rațiuni economice. Nu există putere de cumpărare pe acest segment, iar costurile de construcție sunt mai mari, condițiile impuse de locuințele pentru seniori cer spații mai mari, lifturi speciale, instalații speciale, nu-i ca și cum faci un bloc simplu și l-ai terminat. După care vine partea de exploatare, de zi cu zi, doctorii, asistente, toate sunt scumpe. Doar statul poate să facă așa ceva. Dar statul are alte probleme. Infrastructura este cea care îi creează problemele principale acum. Nu suntem în faza aia, ne descurcăm fiecare cum putem în continuare.

În schimb, mai spune expertul, comunitatea ar putea ajunge să pună mai multă presiune pe autorități pentru realizarea unor proiecte. Iar inițiativele și contribuția comunității ar putea duce la apariția în cartierul de 15 minute a unor dezvoltări pe care, altfel, autoritățile nu le-ar construi prea curând: „Trebuie făcute presiuni din zona comunității, să se creeze o comunitate, ea să ceară, să pună mâna să contribuie. Dacă în Valea Lupului ar pune toți locuitorii mână de la mână să se facă o piscină, de exemplu, vă spun eu că ar face o piscină. Să se ducă la primărie și să ceară un teren, să spună: uite, noi venim cu contribuție, pune și tu o contribuție și fă piscină pentru noi toți. Cum fac comunitățile de schi din Italia: instalațiile de schi nu sunt puse de stat, sunt puse de comunitățile alea, de satele alea de pe dealuri, care s-au unit și au construit instalațiile de schi, finanțându-se la bancă. Alea sunt modele avansate de urmat. Iar turismul care le aduce apoi venituri. Oamenii au ajuns în altă ligă”.

Publicitate și alte recomandări video