Piață neagră a clădirilor ieșene ilegale, cu mari mahări imobiliari în capul mesei? Iată povestea uluitoare a unei clădiri din Centru!

O firmă a fost nevoită să apeleze la instanță pentru a obține o hârtie pe care să se menționeze că pe terenul său nu mai există nicio casă bătrânească. În locul ei a fost construit fără autorizație un hostel, pe care municipalitatea nu l-a văzut niciodată. Cazul, pe cât de incredibil este, scoate la iveală și alt aspect: modul în care oameni ce cunoscut cum se fac tranzacțiile imobiliale și piața locală vând și cumpără astfel de clădiri ilegale. Există în Iași o piață pentru așa ceva, întreținută de imobiliari cu „trecere” la Primărie?

De la casă bătrânească la bloc, apoi la hostel

Pe strada Moldovei nr. 20, la câteva sute de metri de centrul orașului, a existat cândva o casă bătrânească, de 81 mp. În 2006, terenul pe care se afla casa a fost cumpărat de firma omului de afaceri Artur Fetcu, iar trei ani mai târziu a fost aprobat un plan urbanistic de detaliu vizând construirea unui bloc cu parter și un etaj. În locul acestuia, a fost construit un hostel cu un etaj, cu o suprafață desfășurată de 400 mp, fără nicio autorizație de construire. În lipsa acesteia, în cartea funciară continua să figureze vechea casă.

Firma lui Fetcu a dat faliment, iar în 2017 construcția a fost cumpărată de alt om de afaceri cunoscut: Tudor Cheșcu. Firma acestuia, Flux SRL, a întreprins primele demersuri privind intrarea în legalitate a clădirii. Cu sau fără legătură cu faptul că procurorii tocmai demaraseră acțiuni serioase împotriva presupuselor ilegalități din Primărie, încercarea a eșuat. Iar în martie 2022 Cheșcu a revândut hostelul ilegal către altă firmă, SC Tera-Cereal Consum SRL, contra sumei de 575.000 euro, firma cumpărătoare fiind deținută de cunoscutul om de afaceri eșean de origine siriană Ammarin Abdulmune. În cartea funciară, casa bătrânească era tot acolo, neclintită. Noul cumpărător își asumase, așa cum o făcuse și Cheșcu la vremea lui, achiziționarea unei construcții ilegale, în speranța că o va putea intabula.

Toți sperau că vor reuși intabularea. Pe ce se bazau oare?

Încercarea a eșuat. Conform legii, dreptul de proprietate asupra construcțiilor se înscrie în cartea funciară în baza unui certificat de atestare emis de primărie, care să confirme că edificarea clădirii s-a făcut în conformitate cu autorizația de construire. În lipsa autorizației de construire, nu putea fi eliberat certificatul de atestare, iar proprietatea nu putea fi intabulată. Mai mult, pe teren exista, în acte, vechea casă. Or, radierea unei construcții din cartea funciară se face în baza autorizației de desființare sau a unui act emis de primărie care să ateste desființarea construcției. Nici un astfel de act nu exista.

Ca urmare, în august anul trecut, Tera-Cereal Consum SRL a cerut Primăriei emiterea unui act prin care să ateste că pe teren nu mai exista nicio casă bătrânească. Cererea firmei nu a primit însă niciun răspuns din partea municipalității, așa că următoarea mutare a fost o acțiune în instanță.

Primăria a reacționat abia în fața judecătorilor Tribunalului. În întâmpinarea depusă la dosar, reprezentanții municipalității precizau că pe teren se află un hostel construit fără autorizație, în locul fostei case. Primăria nu putea „aprecia sau certifica faptul că imobilul a fost sau nu desființat, neputând stabili temporal momentul acestei acțiuni”. Municipalitatea recunoștea că vechea casă nu mai există, dar refuza să ateste acest lucru oficial, pentru că nu știa când fusese demolată. Poziția adoptată de municipalitate nu explica însă de ce firma nu primise niciun răspuns la cererea sa.

Ce a decis instanța

„Toate apărările se referă preponderent la edificarea fără autorizație a clădirii hostel iar nu la inexistența în fizic a locuinței vechi. Clădirea hostel nu face obiectul cauzei de față. Ce este relevant în cauză este dacă locuința mai există sau nu în fizic”, au notat judecătorii. Aceștia au remarcat că, în 2013, un proces-verbal întocmit de Poliția Locală constata că pe terenul de 627 mp fusese edificată o construcție cu un etaj, fără autorizație. O adresă emisă de Poliția Locală în 2016 menționa că locuința inițială nu mai exista fizic. „Tribunalul constată că din chiar înscrisurile emise de Poliția Locală, ce nu este o instituţie străină Primarului Municipiului, rezultă clar că încă din anul 2013 construcţia locuinţă cu suprafaţă utilă de 62,49 mp nu mai există. Legea nu impune pârâtului să indice exact modul şi momentul în care a fost desfiinţată construcţia (aşa cum susţine în întâmpinare ca argument pentru pretinsa neputinţă a sa de a răspunde cererii reclamantului), actul cerut de reclamant pârâtului trebuind doar a confirma «desfiinţarea construcţiei», independent de aspectul că desfiinţarea ar fi avut loc prin demolare fără autorizaţie, prin autodemolare sau prin încorporare într-o altă construcţie. Cert este că la momentul anul 2023 locuinţa nu mai există, fiind evident desfiinţată”, au concluzionat magistrații.

Aceștia au obligat Primăria să emită un act care să ateste dispariția casei bătrânești. Sentința nu este însă definitivă, întrucât municipalitatea a declarat recurs. Acesta a intrat pe rolul Curții de Apel.

Sursa foto – reporteris.ro

Publicitate și alte recomandări video