Cu alte cuvinte, cât valorează, în medie, ce produce fiecare locuitor, ţinând cont de cât de scumpă este viaţa în ţara sau regiunea respectivă. Cum a stat Iașul? Ca să răspundem la această întrebare am consultat datele disponibile pe Eurostat.

O regiune din Franța, printre cele mai sărace din Europa

În 2023, media europeană a fost de 38.100 de unități SPC (standard de putere de cumpărare), în creștere față de 36.000 SPC în 2022, ceea ce înseamnă că, în general, europenii au produs mai mult și au avut acces la mai multe resurse.

Dar, așa cum era de așteptat, diferențele între regiuni sunt mari. Dublin și Sud-Vestul Irlandei conduc clasamentul, cu peste 130.000 SPC pe cap de locuitor. Urmează Wolfsburg din Germania și Paris, cu valori impresionante. La polul opus, regiunile Mayotte (Franța), Haskovo și Silistra (Bulgaria) au înregistrat cele mai mici niveluri, sub circa 11.500 SPC.

Din păcate însă multe dintre județele României se regăsesc în partea de jos a clasamentului. Alături de Bulgaria și o regiune din Ungaria, avem zone unde PIB-ul pe cap de locuitor este sub 15.000 SPC. Asta înseamnă că, în comparație cu media europeană, locuitorii acestor regiuni produc mai puțin și au acces la mai puține resurse, chiar dacă prețurile sunt mai mici.

Ce înseamnă SPC și de ce contează

SPC (Standardul Puterii de Cumpărare) este o unitate care ajută la compararea economiilor din diferite țări, ținând cont de cât costă viața în fiecare loc. De exemplu, 1 euro în Luxemburg nu are aceeași valoare ca 1 euro în România. SPC-ul „nivelază” aceste diferențe, oferind o imagine mai corectă asupra nivelului de trai.

De ce ar trebui să ne pese? Pentru că aceste cifre nu sunt doar statistici. Ele reflectă realitatea economică în care trăim. Un PIB mic pe cap de locuitor înseamnă, de multe ori, salarii mai mici, investiții mai puține, oportunități limitate pentru tineri și o presiune mai mare pe bugetele locale.

Economia Iașului în raport cu marile centre urbane

Pentru Iași, un oraș universitar, cultural și cu potențial, aceste date sunt un semnal atât de alarmă, cât și de plecare. Pe de o parte, progresul este real, pe de altă parte, decalajele persistă.

Conform datelor pe județe pe care le avem la dispoziție, județul Iași a avut în anul 2020 un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 18.300 SPC, iar în 2023 valoarea a urcat la 24.000 SPC. Asta înseamnă o creștere de circa 31% într-o perioadă de trei ani – un ritm solid, dar care îl plasează totuși sub media națională și mult sub media europeană.

Pentru a înțelege mai bine poziția Iașului, putem compara cu alte centre urbane mari din România. Județul București a atins în 2023 un nivel de circa 87.400 SPC pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă o putere de cumpărare de 3,5 ori mai mare decât în Iași. Asta înseamnă că resursele economice generate și accesibile în București sunt de aproape patru ori mai mari decât în Iași, oferind un nivel de trai și oportunități financiare semnificativ superioare decât cele de care au parte ieșenii.

În același timp, Clujul a înregistrat circa 43.500 SPC, arătând o creștere semnificativă față de 34.300 SPC în 2021. Iar județul Timiș a crescut, de la aproximativ 31.200 SPC în 2021, la circa 38.000 SPC în 2023. Aceste evoluții indică faptul că centrele urbane din vest și centru se dezvoltă mai rapid și pornesc de la un nivel mai ridicat decât regiunea Moldovei, unde Iașul, deși în progres, încă păstrează un decalaj notabil.

Pentru comunitatea din Iași, aceste cifre arată că județul se află într-o zonă de tranziție: nu mai este la coada absolută, dar este departe de lideri. Valoarea de circa 24.000 SPC plasează județul la aproximativ 63% din media europeană de 38.100 SPC în 2023, în timp ce creșterea de 31% între 2020 și 2023 indică un potențial de convergență, cu toate că ritmul este lent.

De cinci ori mai puțin față de București

Regiunea Nord-Est, din care face parte și județul Iași, a înregistrat în 2023 cel mai mic PIB pe cap de locuitor din țară (de aproximativ 17.700 SPC), în creștere față de 15.800 SPC în 2022.

Este o evoluție de aproape 12% într-un singur an, semn că economia regiunii a continuat să crească, deși rămâne la un nivel mult inferior față de alte zone ale țării. De exemplu, media din Regiunea Nord-Vest (care include județele Cluj și Bihor) a fost de 27.000 SPC, iar București-Ilfov a atins 72.600 SPC. Diferența confirmă decalajul economic persistent dintre Moldova și vestul țării, dar și faptul că, în pofida creșterilor, regiunea de nord-est pornește de la o bază economică modestă, ceea ce face ca procesul de apropiere față de restul țării să fie lent.

Privind harta economică a Moldovei, se observă ușor că decalajele nu sunt doar statistice, ci și vizibile în viața de zi cu zi. În topul județelor cu cea mai mică putere de cumpărare din România, patru provin din Regiunea Nord-Est – Vaslui, Botoșani, Neamț și Suceava.

Cea mai mică putere de cumpărare din țară se înregistrează în județul Vaslui, unde produsul intern brut pe cap de locuitor a fost de doar 13.800 SPC în 2023. La mică distanță se află Botoșaniul, cu 14.200 SPC, urmate de Neamț (16.300 SPC) și Suceava (16.900 SPC). Aceste valori plasează întreaga regiune la coada clasamentului național, mult sub media României, estimată la aproximativ 25.000 SPC.

Diferența este semnificativă: un locuitor din Vaslui produce, în medie, de aproape cinci ori mai puțin decât unul din București-Ilfov. Iar asta se reflectă nu doar în nivelul de trai, ci și în oportunitățile economice și sociale disponibile. Totuși, dinamica ultimilor ani arată o ușoară îmbunătățire, cu ritmuri de creștere anuale peste media națională, semn că, deși punctul de plecare este modest, direcția este bună.

Publicitate și alte recomandări video