anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 09.08.2020

Pionieri

GALERIE
codrin liviu cutitaru
  • codrin liviu cutitaru
- +

Ceva însă nu a funcţionat în noua identitate a doamnei profesor doctor inginer. Experimenta nostalgii ucigătoare. Suferea teribil că nu i se mai dădea „raportul pe unitate”, că lumea „nu mai depunea jurământul”, că dispăruse „cravata roşie cu tricolor”, în sfârşit, că nu se mai saluta hotărât, „pioniereşte”, pe coridoarele instituţiei de învăţământ.

Doamna profesoară de Studiul Materialelor, Anica Moşmartiniu, s-a simiţit mereu după 1989 o natură schizoidă. Născută în anii cincizeci, trăise jumătate de viaţă în comunism, apucând apoi - tot ca persoană activă social, se înţelege - încă vreo trei decenii de capitalism. Nu „ruptura” istorică în sine constituia pentru ea o problemă. O mulţime de oameni (de la noi şi de aiurea) trecuseră, se ştie, prin asta şi nu dezvoltaseră neaparat „dualităţi” identitare. Dilema Anicăi venea din, cum să spun?, poziţiile în care se aflase înainte de 1990 şi, mai ales, după. Dacă, în societatea socialistă multilateral dezvoltată, tovarăşa Moşmartiniu îşi găsise uşor echilibrul, apăsând vânjos (trebuie să menţionăm că femeia în cauză era o natură solidă, asemănătoare „corpurilor” din granit masiv, rectangulare, croite carevasăzică pe prototipul biologic al faimoaselor „comisare ale poporului” din tradiţia sovietică) pedala de acceleraţie a construcţiei „omului nou”, în „liberalism”, deşi, în continuare, vizibilă social, dumneaei îşi pierduse punctele de reper. De mică, Anica intrase în graţiile organizaţiei de pionieri, parcurgând, precum un soldat disciplinat, toate treptele ierarhice ale acestei instituţii atât de populare pe vremea lui Ceauşescu: comandant de grupă, comandant de detaşament, locţiitor de comandant de unitate, comandant de unitate, reprezentant în Consiliul Naţional pionieresc şi, finalmente, comandant al acestui for din partea elevilor. Insignele şi tresele atârnau din ce în ce mai greu, din cauza dimensiunilor şi numărului lor, pe cămaşa albă, imaculată, a bietei copile. Noroc cu făptura sa robustă care rezista, se vede, eroic tuturor „intemperiilor” decorative ale epocii. Păstrând proporţiile, ai fi avut pornirea să o compari cu o coafură Pantene (expusă vânturilor turbate) din ziua de azi. Ce impresiona însă cu adevărat la uniforma ei rămâneau şnururile. Anica a traversat, graţios, toate culorile prevăzute de Statutul pionierilor, de la roşu, galben şi albastru, până la mov şi alb. Gurile rele povestesc faptul că, deşi mult mai tânăr, până şi simpaticul actor Andrei Duban o invidia, realizând că nu el a fost singurul din ţară demn de nuanţele coloristice pe şnurul de comandant. Nu, mai fusese cineva înaintea lui pentru care, culmea, se inventaseră chiar unele culori: tovarăşa Moşmartiniu.

Anica a păstrat legătura cu Organizaţia mult timp după ce a depăşit vârsta „legală” a condiţiei de pionier. A făcut Politehnica, dar nu şi-a trădat o clipă iubirea dintâi. A continuat să deţină funcţii în Consiliul Naţional, ameninţând-o, politic, pe însăşi preşedinta structurii, faimoasa soţie a lui Nicu Ceauşescu, Poliana Cristescu. Tovarăşa Moşmartiniu i-a suflat întotdeauna în ceafă vestitei şefe de pionieri şi i-ar fi suflat, probabil, şi postul dacă ea ar fi fost cea căsătorită cu cine trebuia (să nu uităm totuşi că Nicuşor se arătase rafinat în gusturile pentru femei, iar, în plus, eonul „comisarelor poporului” apusese demult - din acest unghi deci, tânăra activistă nu ar fi avut nici o şansă!). Anica purta rochii austere, cenuşii, colorate doar de minunatele şnururi ce le însoţeau necondiţionat. În contextul de mai sus, a venit, pe nepusă masă, s-ar fi zis, măcar pentru protipendada comunistă, Revoluţia! În aparenţă, profesoara de Studiul Materialelor nu a trecut prin traume existenţiale după schimbare (prin legea compensaţiei, personajul mai vizibil, în speţă, amintita Poliana, a luat toate „bobârnacele” răscoalei). Dimpotrivă, puteai spune că i-a priit. S-a mutat de la liceu la Universitatea Politehnică în postură de asistent, apoi şef de lucrări şi, ulterior, destul de rapid, conferenţiar şi profesor. A făcut administraţie academică, a călătorit prin lume, s-a „dezvoltat personal”. A gustat din deliciile liberalismului. Ceva însă nu a funcţionat în noua identitate a doamnei profesor doctor inginer. Experimenta nostalgii ucigătoare. Suferea teribil că nu i se mai dădea „raportul pe unitate”, că lumea „nu mai depunea jurământul”, că dispăruse „cravata roşie cu tricolor”, în sfârşit, că nu se mai saluta hotărât, „pioniereşte”, pe coridoarele instituţiei de învăţământ. Cu şnururile o rezolvase (şi le atârna, în continuare, singură, cu frenezie mută, la costumaţiile întunecate, stârnind curiozitatea tinerilor din şcoală, care o bănuiau fană a lui Michael Jackson!), dar, în rest, fusese copleşită de durere. A suportat douăzeci şi şase de ani în tăcere, însă, recent, s-a decompensat. Ca decan, a adunat studenţii şi cadrele didactice din Facultate „în careu”, cerându-le să cânte în cor: „Am cravata mea./ Sunt pionier:/ Şi mă mândresc cu ea./ Sunt pionier./ Flutură în vânt,/ Zălog de legământ,/ Întâiul meu cuvânt./ Sunt pionier./ Piiiooonieer.”

Ultimul strigăt - piiiooonieer - se afirmă că l-ar fi articulat, visceral, în timp ce brancardierii chemaţi urgent de la Psihiatrie îi legau decis (pioniereşte?) mânecile cămăşii de forţă la spate.

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Un sezon de ducă-se pe pustii

Nicolae GRECU

Un sezon de ducă-se pe pustii

Bine că ne-a mers: bine că a câştigat CFR campionatul după un meci tranşat fără comentarii, bine că a promovat cine trebuie, bine că lobby-ul, uneori deşănţat, pentru salvarea lui Dinamo, a dus la soluţia solomonică destinată a linişti pe toată lumea. Şi bine că a scăpat şi Iaşul de coşmar.

Filmuletul zilei

opinii

Remanenţe protocroniste în înţelegerea unor momente importante din istoria creştinismului românesc (IV)*

Eugen MUNTEANU

Remanenţe protocroniste în înţelegerea unor momente importante din istoria creştinismului românesc (IV)*

Se argumentează în continuare necesitatea de a face distincţie între declararea de către Sfântul Sinod a Sfântului Andrei drept patron al României şi realitatea istorică a faptului că „cel dintâi chemat” dintre apostolii lui Iisus Hristos a predicat în Scythia (Dobrogea actuală), cu mai multe secole înainte ca poporul român să se fi format ca atare.

Greyhound - un film pe care-l aşteptam de la Tom Hanks (II)

pr. Constantin STURZU

Greyhound - un film pe care-l aşteptam de la Tom Hanks (II)

În această a doua parte a articolului vom sonda alte câteva elemente ale filmului ce au corespondent în viaţa duhovnicească. Convoiul de nave care pleacă din Statele Unite spre Marea Britanie trece prin trei zone. 

O călătorie ratată

Alexandru CĂLINESCU

O călătorie ratată

Frumoase sunt, în schimb, ilustraţiile, cărţi poştale aflate în colecţia autorului. Altfel, încercarea lui Radu Mârza de a ne fi ghid într-o călătorie care se anunţa promiţătoare este un eşec. Am dus-o până la capăt din obligaţie profesională: mărturisesc însă că am fost tentat să cobor la prima staţie.

pulspulspuls

Hopaa: cine-i musiu?

Hopaa: cine-i musiu?

Pe personagiul din prim plan, din ce am văzut, au avut grijă colegii noştri să vi-l prezinte: figurează în dosarul imobiliarilor de la DIICOT ca omul ce făcea legătura dintre imobiliari şi cei cu ştampila din premărie. 

Caricatura zilei

Frecția

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.