Dr. Smaranda Miu, medic primar în Medicină Fizică și de Reabilitare, afirmă că efectul placebo este real și demonstrat științific. Din acest motiv, orice testare a unui nou medicament include întotdeauna un control placebo. Dr. Miu explică faptul că testele clinice pentru medicamente se desfășoară pe sute sau chiar mii de pacienți și includ întotdeauna un grup placebo. Spre exemplu, pentru a testa un nou tratament, se aleg 20 de participanți. Dintre aceștia, zece primesc pilula cu substanță activă, iar ceilalți zece primesc o pilulă fără substanță activă, însă pacienții nu știu în ce grup se află. Deși sunt informați despre posibilitatea de a primi placebo, nu le este dezvăluit dacă pilula lor conține substanța activă sau nu. Astfel, presupunând că toți participanții se plâng de dureri la mână, se poate observa că din grupul celor care au primit medicamentul activ, opt se simt mai bine, ceea ce sugerează eficiența tratamentului. Surprinzător, însă, și în grupul placebo pot exista patru persoane care declară că durerea a dispărut, deși nu au primit un tratament real. Acest efect, cunoscut drept efectul placebo, se explică prin faptul că încrederea pacientului în tratament poate activa mecanismele naturale de auto-vindecare ale organismului, influențate de motivație și sugestie. De asemenea, efectul nocebo reprezintă opusul placebo-ului. Spre exemplu, dacă unui pacient i se spune că un medicament nu va avea efect, chiar dacă acesta este testat și eficient, pacientul ar putea să nu simtă niciun beneficiu. Acest fenomen subliniază cât de mult pot influența așteptările și sugestiile răspunsul organismului la tratament.

Un rol important în relația dintre medic și pacient

„Efectul placebo joacă un rol important în relația dintre medic și pacient, influențând modul în care medicul setează așteptările și insuflă încredere că lucrurile vor merge bine. Este o unealtă pe care medicii din toate specialitățile o utilizează pentru a sprijini pacienții, chiar și în situații dificile. Nu înseamnă însă să minți pacientul sau să îi oferi false speranțe. De exemplu, în loc să afirmi că îi oferi un tratament garantat, poți spune că există pacienți care s-au simțit mai bine încercând un anumit medicament. Simplul fapt de a menționa că alți oameni au răspuns bine la tratament poate declanșa efectul placebo. Prin astfel de mesaje, medicul activează încrederea pacientului și sprijină activarea mecanismelor naturale de vindecare ale organismului”, a declarat medicul Smaranda Miu.

Actul medical nu se rezumă doar la administrarea unui tratament

Medicul subliniază importanța utilizării efectului placebo în conversația cu pacientul pentru a-i oferi încredere și speranță. Actul medical nu se rezumă doar la administrarea unui tratament, ci include, în mare măsură, dialogul dintre medic și pacient. Atunci când pacientul vine și își deschide sufletul, medicul are responsabilitatea de a gestiona această încredere cu grijă și delicatețe. Dr. Miu spune că felul în care medicul comunică este esențial, deoarece, uneori, chiar dacă tratamentul este corect, o atitudine nepotrivită poate cauza mai mult rău. Empatia, în acest context, nu înseamnă să suferi alături de fiecare pacient, ci să manifești grijă și respect în modul de a discuta cu el. Empatia presupune delicatețe în discurs, astfel ca pacientul se simtă înțeles și sprijinit, ceea ce poate avea un impact pozitiv asupra stării sale generale.

Efectul placebo poate reduce durerea cu 30 până la 40%

Și dr. Ionuț Nistor, medic primar nefrolog, subliniază că încrederea este esențială în tratamentul medical, iar modul în care un medic comunică are un impact semnificativ asupra efectului placebo. Totuși, amploarea acestui efect depinde și de tipul de boală tratată. De exemplu, în cazul durerilor, efectul placebo poate reduce durerea cu 30 până la 40%, conform unor studii. În schimb, în afecțiuni mai somatice, precum boala Parkinson sau hipertensiunea arterială, efectul placebo este mai mic, între 10 și 20%, indiferent de nivelul de empatie sau de relația medic-pacient. Astfel, influența efectului placebo variază în funcție de tipul bolii și de modul de comunicare dintre medic și pacient.

CITESTE SI: Mit sau adevăr – Frigul ne aduce dureri mai mari de oase și articulații? Cremele sunt indicate? Ce spun medicii ieșeni?

„În studiile randomizate, dublu-orb, în care participanții sunt împărțiți în două grupuri, unul primește un medicament nou, iar celălalt un placebo care imită medicamentul testat, s-a observat că efectul placebo poate produce îmbunătățiri semnificative la unii participanți. Studiile arată că acest efect placebo este cuantificabil între 20 și 40% dintre participanți. Totuși, amploarea acestui efect variază, fiind mai mică, între 10 și 20%, în funcție de natura afecțiunii tratate și de durata studiului”, a explicat medicul.

Medicul afirmă că cele mai cunoscute cazuri de efect placebo apar de obicei în tratamentele pentru tulburări digestive sau dureri. Totuși, el consideră că nu există cazuri spectaculoase în care efectul placebo să fi avut rezultate extraordinare. Deși efectul placebo este real și bine documentat, el este strâns legat de autosugestie. În același timp, medicul observă o tendință de a supraestima amploarea acestui efect, atât în rândul personalului medical, cât și al pacienților. De exemplu, pacienții care ajung la spital și primesc un tratament se așteaptă ca acesta să aibă efect, iar acest lucru este un exemplu de autosugestie.

Este important ca relația dintre medic și pacient să fie una sinceră

Dr. Nistor explică faptul că există, uneori, tendința de a subestima simptomele pacientului și de a supraestima efectele unui placebo. El consideră că, deși efectul placebo poate fi benefic, acesta are și potențialul de a fi distructiv în relația medic-pacient. Medicul subliniază importanța unei relații transparente și sincere între medic și pacient, care trebuie să fie menținută pe tot parcursul tratamentului. În opinia sa, efectul placebo trebuie să fie un supliment aditiv la terapia recomandată, aducând un beneficiu suplimentar, dar nu trebuie să se administreze un medicament știind că nu va avea niciun efect real. Dr. Nistor consideră că este neetic pentru un medic să procedeze astfel.

Pacienții pot lua ceva care nu este neapărat indicat pentru afecțiunea lor, dar totuși se simt mai bine

La rândul ei, prof.dr. Diana Cimpoeșu, medic șef UPU-SMURD Iași, explică faptul că, în cazul urgențelor, pacienții recurg uneori la remedii naturale sau au încredere într-un tratament care pare să aibă efecte dincolo de cele menționate în prospect. Acesta poate fi interpretat ca un exemplu de efect placebo. Medicul spune că pacienții pot lua ceva care nu este neapărat indicat pentru afecțiunea lor, dar totuși se simt mai bine.

„Pacienții menționează uneori că au consumat un ceai, au făcut o frecție sau au mâncat ceva anume și concluzionează că se simt mai bine, deși efectele acestor remedii nu sunt neapărat legate de problema lor. Uneori, simplul gând că un anumit medicament sau remediu natural îi ajută poate fi suficient pentru a simți o ameliorare, ceea ce reprezintă efectul placebo. De exemplu, un pacient ar putea spune că un ceai de tei i-a ameliorat simptomele abdominale, deși ceaiul de tei este cunoscut mai degrabă pentru efectele sale sedative și pentru afecțiuni respiratorii”, a precizat medicul.

CITESTE SI: Ce funcționează și ce nu împotriva răcelii. Apa, supa, sucurile de fructe și legume, ceaiul cald cu miere, usturoiul, somonul și ouăle pot fi de ajutor

Medicul subliniază că a întâlnit de-a lungul timpului și manifestări negative asociate efectului placebo, precum cele legate de fenomene naturale, cum ar fi luna plină sau eclipsele. De exemplu, în astfel de perioade, se observă o creștere a numărului de pacienți care se prezintă cu simptome precum tahicardie, creșteri ale tensiunii arteriale, insomnie, agitație sau dureri în zona inimii. Aceste simptome apar fără o legătură medicală clară cu fenomenul natural, fiind mai degrabă rezultatul convingerilor sau al gândurilor anxioase ale pacienților.

Publicitate și alte recomandări video