Plecarea părinţilor în străinătate loveşte crunt în copiii din judeţ. Iaşul: locul III în ţară în topul remigraţiei
În ultimii ani, aproape 1.000 de copii ieşeni au solicitat reînscrierea la şcoală în judeţ, după ce au fost plecaţi în Italia sau Spania . Asociaţia Alternative Sociale a realizat un studiu privind acest amplu fenomen
social ce probleme grave ridică remigraţia şi ce ar fi de făcut
Tot mai mulţi copii revin în ţară, după ce au locuit alături de părinţi în Italia sau Spania, pentru a cere reînscrierea în sistemul educaţional românesc. În perioada 2008 – 2012, conform unui studiu elaborat
de asociaţia Alternative Sociale, 943 de minori din judeţul Iaşi aflaţi în astfel de situaţii au solicitat echivalarea studiilor pentru reînscrierea la şcoală. La nivel naţional, în aceeaşi perioadă, s-au înregistrat peste 21.000 de copii remigranţi. După Bacău şi Neamţ Într-un top al judeţelor cu cele mai multe cazuri de remigraţie, Iaşul se situează pe locul al treilea, după Bacău şi Neamţ. Specialiştii de la Alternative Sociale au elaborat o serie de recomandă ri pentru părinţii care decid să se întoarcă în ţară alături de copii, cu scopul de a diminua posibilele efecte negative asupra tinerilor. Aproximativ 28% dintre aceştia prezintă dificultăţi de readaptare şi probleme de natură psihologică şi emoţională, care vor afecta dezvoltarea
lor ulterioară. Astfel, specialiştii din domeniu recomandă adulţilor să consulte minorul în ceea ce priveşte revenirea în România şi să îi explice acestuia motivele care au condus la decizia de remigraţie, fără a-i induce sentimente de vinovăţie. Mai mult, părinţii trebuie să pregătească din timp reînscrierea copilului
la şcoală, să cunoască traseul birocratic al echivalării studiilor şi să apeleze la consilieri şcolari, psihologi sau asistenţ i sociali. „De asemenea, specialiştii Alternative Sociale recomandă părinţilor să discute cu copilul despre posibilele dificultăţi de adaptare, să îi asculte opinia cu privire la dificultăţile reclamate şi să îl ajute în recuperarea lacunelor, în special cele lingvistice şi culturale, necesare reintegrării în România. Este esenţial ca părinţii să supravegheze copilul pentru a identifica manifestările neadaptării sociale şi şcolare a acestuia şi să intervină direct pentru a facilita adaptarea copilului la diversele medii cu care acesta interacţionează: colectivul de colegi, grupul de prieteni, vecini“, a detaliat Victoria
Canţîr, responsabil Relaţii Publice şi Comunicare în cadrul asociaţiei.
O estimare îngrijorătoare
Adulţii trebuie să ia în calcul faptul că există posibilitatea ca tinerii să fi dezvoltat legături de ataşament mai profunde faţă de prietenii, profesorii sau colegii din străinătate, aşa încât trebuie să identifice, alături de ei, soluţii pentru a păstra legătura cu cei dragi şi de a menţine obiceiurile cotidiene. Alternative Sociale aproximează că, pe termen scurt şi mediu, numărul copiilor cu probleme grave emoţionale şi psihologice
cauzate de remigraţia neasistată va creşte cu aproximativ 1.000 de copii în fiecare an.
Publicitate și alte recomandări video