Plictiseala elevilor se transferă sau nu și la profesor? Opinia unui cunoscut universitar ieșean

duminică, 19 mai 2024, 09:00
4 MIN
 Plictiseala elevilor se transferă sau nu și la profesor? Opinia unui cunoscut universitar ieșean

Dacă un curs este plictisitor, studenții vor fi din ce în ce mai plictisiți. Cu siguranță că sunt, sau vor exista, studii care arată și măsura în care starea de plictiseală a studenților poate induce o stare de plictiseală a profesorilor, iar dacă nu de plictiseală, atunci sigur de disperare și depresie! Oricum, concluziile generale ale acestor studii au fost că, de multe ori, profesorii și studenții se plictisesc împreună. Asta până când starea de plictiseală va deveni o obișnuință, iar elevii/ studenții vor spune când vor veni de la școală: A fost o zi minunată: azi m-am plictisit grozav la ore!

În fiecare an, cu o săptămână înaintea anunțării Premiilor Nobel, se decernează premiile Ig Nobel, care sunt acordate unor cercetări mai exotice, mai ciudate, unele fiind considerate de-a dreptul inutile. Nu trebuie confundate cu Zmeura de aur, care se acordă la Hollywood celor mai slabe filme, sau cu Lingura de lemn, care revine ultimei clasate din Turneul celor șase națiuni la rugby. Așadar, premiile Ig Nobel nu reprezintă un eșec științific, ci o recunoaștere a caracterului insolit al unor cercetări științifice.

Anul trecut au fost acordate premii Ig Nobel, ca de exemplu: Chimie și geologie – Jan Zalasiewicz, pentru explicarea necesității lingerii rocilor de către geologi; Inginerie mecanică – Faye Yap, Zhen Liu, Anoop Rajappan, Trevor Shimokusun și Daniel Preston, pentru reanimarea păianjenilor morți pentru a fi folosiți ca dispozitive de prindere mecanică; Sănătate publică – Eung-min Park pentru inventarea Toaletei Stanford, un dispozitiv care utilizează diverse tehnologii pentru analiza rapidă a excrețiilor umane; Medicină – Christine Pham, Bobak Hedayati, Kiana Hashemi, Ella Csuka, Tiana Mamaghani, Margit Juhasz, Jamie Wikenheiser și Natasha Mesinkovska, pentru utilizarea cadavrelor pentru a vedea dacă numărul de fire de păr nazal este identic în ambele nări; Psihologie – Stanley Milgram, Leonard Bickman și Lawrence Berkowitz pentru experimentul prin care, pe o stradă dintr-un oraș, s-a certificat câți pietoni se opresc și privesc în sus atunci când văd pe alții uitându-se la cer ș.a.m.d.

Mi-a atras atenția premiul Ig Nobel pentru Educație: Katy Tam, Cyanea Poon, Victoria Hui, Wijnand van Tilburg, Christy Wong, Vivian Kwong, Gigi Yuen și Christian Chan, pentru studierea metodică a plictiselii profesorilor și studenților. Cercetătorii sus-menționați au publicat în 2020, în British Journal of Educational Psychology, lucrarea „Boredom Begets Boredom: An Experience Sampling Study on the Impact of Teacher Boredom on Student Boredom and Motivation” (Plictiseala naște plictiseala: un studiu experimental eșantionat despre impactul plictiselii profesorilor asupra plictiselii și motivației elevilor). A doua lucrare, publicată în 2022 în aceeași revistă, avea titlul „Whatever Will Bore, Will Bore: The Mere Anticipation of Boredom Exacerbates its Occurrence in Lectures” (Orice va plictisi, va plictisi: simpla anticipare a plictiselii exacerbează apariția acesteia la cursuri).

Primul studiu, destinat elevilor, pleacă de la un adevăr cunoscut, și anume acela că starea de plictiseală a elevilor/ studenților conduce la o diminuare  a motivației pentru învățare, cu implicații directe asupra rezultatelor școlare. Scopul cercetării era acela de a determina starea de plictiseală a profesorilor și măsura în care această stare este percepută de către elevi, apoi măsura în care elevii se plictisesc de pe urma acestei percepții și, în final, măsura în care le scade motivația pentru învățare. Studiul s-a desfășurat pe un eșantion care a cuprins, pe de o parte, 437 elevi (54,8% fete) cu o vârstă medie de 14,5 ani , iar, pe de altă parte, 17 profesori (29,4 % femei), 76,5% dintre aceștia avînd vârsta de până în 40 de ani. Au fost înregistrate 2675 de evaluări după desfășurarea orelor de clasă, iar acestea au relevat o legătură între nivelul de plictiseală a profesorilor și motivația scăzută pentru învățare a elevilor. Însă, s-a constatat că nu tot timpul elevii percep/ sesizează/ observă starea de plictiseală a profesorilor. Chiar și în aceste condiții, efectul indirect al plictiselii profesorilor influențează negativ performanța elevilor. Iar când elevii sesizează plictiseala profesorilor, aceasta le induce și lor o stare de plictiseală, cu efecte negative la învățătură. Deci, totul pleacă de la profesor, cu efecte directe sau indirecte asupra elevilor. Al doilea studiu a fost făcut pe studenți. S-a plecat de la faptul că în mediul studențesc circulă diverse opinii legate de …cât de plictisitor este profesorul X, sau …cât de plictisitoare sunt orele la disciplina Y etc. Aceste opinii circulă în spațiul academic dintotdeauna, iar în ultimul timp cu atât mai mult, deoarece profesorii sunt evaluați în mod oficial de către studenți asupra modului în care aceștia desfășoară activitatea la catedră. Scopul cercetării a fost acela de a evidenția în ce măsură informația inițială legată de plictiseala la un anumit curs, induce cu adevărat plictiseala la cursul respectiv.

Au fost efectuate cercetări pe trei eșantioane de studenți. Primele două eșantioane, de 121, respectiv 130 de studenți au fost studiate în condiții de activitate academică normală. S-a constatat că studenții s-au plictisit la anumite ore, iar cei care aflaseră din diverse surse că acele cursuri sunt plictisitoare, s-au plictisit și mai mult. La al treilea eșantion, de 92 de studenți, unora dintre studenți li s-a indus, anticipat, o stare de plictiseală asupra unui curs care trebuia apoi urmărit într-o înregistrare video. Evident, cei cărora li se indusese starea de plictiseală s-au plictisit și mai mult.

În aceste condiții, dacă un curs este plictisitor, studenții vor fi din ce în ce mai plictisiți. Cu siguranță că sunt, sau vor exista, studii care arată și măsura în care starea de plictiseală a studenților poate induce o stare de plictiseală a profesorilor, iar dacă nu de plictiseală, atunci sigur de disperare și depresie!

Oricum, concluziile generale ale acestor studii au fost că, de multe ori, profesorii și studenții se plictisesc împreună. Asta până când starea de plictiseală va deveni o obișnuință, iar elevii/ studenții vor spune când vor veni de la școală: A fost o zi minunată: azi m-am plictisit grozav la ore!

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic și prorector la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași

 

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii