anunturi
grandchef
Bolta rece
anunturi
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional
anunturi

duminica, 05.02.2023

Crochiuri economice

PNRR, prilej de majorări salariale în sectorul public

GALERIE
majorari_salariale
  • majorari_salariale
- +

Scopul PNRR vizează, nimic altceva, decât ameliorarea stării economiei după binecunoscuta criză pandemică, creșterea PIB, crearea de locuri de muncă necesare incluziunii forței de muncă, sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale pentru susținerea creșterii sustenabile. În perioada următoare, cât a mai rămas pentru implementarea PNRR, de altfel destul de scurtă (până la 31 august 2026), ”un număr din ce în ce mai redus de personal trebuie să gestioneze atât programele operaționale aferente perioadei de programare 2021-2027, cât și Planul național de redresare și reziliență al României, este imperios necesar a se adopta (…) măsuri de stimulare cu privire la salarizarea personalului bugetar.” (https://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMSS/Transparenta_decizionala/NF_OUG_salarizare_PNRR_07112022.pdf). În acest context, majorarea veniturilor anumitor categorii de personal bugetar capătă o importanță aparte.

 

Dacă pare lejeră (îndepărtată) data până la care a fost asumată îndeplinirea a 507 jaloane şi ţinte asociate investiţiilor-cheie ținând de PNRR, în realitate nimic nu e mai fals. Trei ani și jumătate (până la 31 august 2026) trec zburând, iar noi încă nu am reușit corelarea prevederilor privind ”fondurile europene din cadrul MRR, situație care, în prezent, generează întârzieri în implementarea acestuia, cu impact asupra gradului de absorbţie a fondurilor alocate României” (https://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMSS/Transparenta_decizionala/NF_OUG_salarizare_PNRR_07112022.pdf). Realizarea efectivă a reformelor majore aferente celor şase piloni principali stabiliţi prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului depinde, fără discuție, și de volumul și calitatea resurselor umane implicate aici.

Responsabilitățile acestora și competențele corespunzătoare sunt, cu nimic mai prejos, similare celor necesare pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, în cadul CFM. Apoi ”activitățile specifice atribuțiilor de coordonator de reformă/investiții sunt de o complexitate deosebită iar pentru recrutarea/retenția unui personal înalt calificat care să asigure implementarea reformelor și investițiilor în termenele asumate este necesară remunerarea în aceleași condiții pentru toate instituțiile cu atribuții și specificități similare, drept pentru care este necesară și uniformizarea condițiilor de remunerare pentru activitatea de gestionare a PNRR.” (https://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMSS/Transparenta_decizionala/NF_OUG_salarizare_PNRR_07112022.pdf). În esență, ceea ce se impune pregnant a fi reținut (potrivit sursei anterior indicate) este faptul că actualul sistem de salarizare, dacă nu ar fi modificat, ar putea să împiedice ducerea la capăt a PNRR.

Riscul exprimat de Executiv (”imposibilitatea retenției personalului înalt calificat va conduce la o instabilitate a aparatului tehnic la nivelul coordonatorilor de reforme și investiții, ceea ce va genera în mod inevitabil întârzieri în atingerea jaloanelor în termenele asumate, întârzieri care la rândul lor ar face imposibilă respectarea calendarului privind depunerea cererilor de plată către Comisia Europeană”), pare acum posibil de prevenit doar printr-o măsură legislativă de majorare a veniturilor anumitor categorii de personal bugetar. Măsura ca atare este dată de o OUG (pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice), care prevede sporiri salariale în direcția arătată. Mai exact, se reglementează ”majorarea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat (această majorare se va aplica proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect – n.ns.)” (https://www.ilegis.ro/oficiale/index/act/261326), pentru personalul nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, precum și personalul implicat în implementarea PNRR.

Majorarea amintită privește și preşedinții și vicepreşedinții de consiliu judeţean şi primarii și viceprimarii. Apoi ”personalul care gestionează fonduri comunitare, precum şi personalul din structurile cu rol de organisme intermediare pentru programele operaţionale, pe durata desfăşurării activităţii în acest domeniu, în loc de majorarea de până la 25 de clase de salarizare, respectiv de majorarea salariilor de bază cu până la 75%, urmează să beneficieze de majorarea salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare cu până la 50%.” (https://www.ilegis.ro/oficiale/index/act/261326). Prevederea urmează să fie valabilă și pentru personalul din cadrul Direcţiei pentru Coordonarea Agenţiilor de Plăţi. Nu au fost uitat nici personalul Corpului controlorilor delegați din cadrul Ministerului Finanțelor, pentru care se prevede ”majorarea salariului de bază cu până la 25%, în baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului finanțelor” (https://www.ilegis.ro/oficiale/index/act/261326).

Se cunoaște, respectivii controlori (deja) derulează activități legate de asigurarea conformității reglementărilor legale în domeniul controlului financiar preventiv, precum și exercitarea controlului financiar preventiv delegat la ordonatorii de credite care gestionează fonduri alocate prin PNRR. Fără a avea neapărat legătură directă cu PNRR, să amintim și faptul că a fost programată pentru exercițiul financiar următor (2023) și majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Conform unui Proiect de OUG se propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 3.000 lei lunar (de la 1 ianuarie 2023), creșterea fiind de 17,6 %, față de luna decembrie 2022 (https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/01/NF-2.pdf). Influențele favorabile sunt așteptate asupra creșterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor și reducerii muncii la negru.

Evident, nu este de neglijat impactul asupra creșterii consumului, care indiscutabil influențează importul de bunuri de consum. În prezent beneficiază de salariul minim brut garantat în plată de 2.550 lei, un număr de circa 856.830 salariați, adică 16,27% din numărul total de salariați activi - 5.265.252, iar de majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia un număr de 2.181.134 salariați. Să amintim că în luna septembrie 2022 (https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/castigul-salarial-mediu-brut-in-septembrie-a-fost-6457-lei-iar-cel-net-4003-lei-s16710/), câştigul salarial mediu brut a fost 6.457 lei, iar câştigul salarial mediu net pe economie a atins nivelul de 4.003 lei.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Stupida lex, sed lex!

Nicolae GRECU

Stupida lex, sed lex!

Stimaţi suporteri, nu contează că înjuraţi, aveţi grijă pe cine înjuraţi.

opinii

Gh. Ivănescu. O poveste de iubire de odinioară (XI)

Eugen MUNTEANU

Gh. Ivănescu. O poveste de iubire de odinioară (XI)

Lunga pledoarie pro domo a tânărului asistent universitar continuă în ampla scrisoare adresată profesorului Balan, tatăl fetei pe care și‑o dorea de soție.

Blocul, pacoste sau nevoie?

arh. Ionel OANCEA

Blocul, pacoste sau nevoie?

Spre sfârşitul comunismului din România, posibilitatea obţinerii rapide a unui apartament la bloc era reală. Majoritatea populaţiei urbane trăia în cartiere de locuinţe colective. Ambiţiile partidului comunist au fost anularea proprietăţii private, demolarea caselor cu grădină şi mutarea proprietarilor în apartamente cu chirie modică. Aproape au reuşit. 

Ca piatra-n lac

Radu POPESCU

Ca piatra-n lac

Până nu demult, atunci când Rusia încă se simțea aproape ca acasă în Republica Moldova, Kremlinul nu avea prea multe bătăi de cap legate de posibilele aspirații ale Chișinăului de a se apropia de Uniunea Europeană. Chiar și după 2009, momentul dispariției din prima linie a lui Vladimir Voronin și a comuniștilor moldoveni, primele guverne reformatoare și proeuropene de peste Prut erau temperate repejor de către Rusia atunci când mergeau parcă mai des în vizită la Bruxelles decât la Moscova.

pulspulspuls

Prind sau nu cei doi penali de la Iaşi listele? Nori negri deasupra filialei, trimişi de Ciucă

Prind sau nu cei doi penali de la Iaşi listele? Nori negri deasupra filialei, trimişi de Ciucă

Ce vă spuneam noi mai pe alaltăieri, stimaţi telespectatori, cum că alde nea Mihăiţă şi dom’ Costel nu ar sta deloc pe roze acuma la alesul liniilor directoare în vederea abordării anului electoral 2024? 

Caricatura zilei

Pițuțurlică

Editia PDF

Bancul zilei

Doi prieteni se întâlnesc dupa multa vreme: - Ei, prietene, cum e viata de barbat însurat? - Excelenta! Am reu (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Un raport al Universitatii “Babes Bolyai” din Cluj Napoca a stabilit ca teza de doctorat a ministrului de Interne este plagiata. Credeti ca Lucian Bode sa demisioneze?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.