Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Poate fi considerat Iașul oraș martir? Ce-i prea mult nu-i bun

GALERIE
Revolutie Iasi
  • Revolutie Iasi
- +

Ce-i prea mult nu-i bun. Nu la Ciolacu mă refer, ci chiar la urbea noastră. Valul de entuziasm şi de patriotism local a făcut ca Iaşul să devină, pe rând, Capitala istorică a României, Capitala Renaşterii Naţionale şi Oraş regal. Şi cum toate acestea trebuiau să poarte (încă) un nume, cineva a propus, în parlament, ca Iaşul să fie considerat „oraş martir”, cu referire la evenimentele din decembrie 1989.

Dacă mi-a plăcut ceva până acum la Marcel Ciolacu a fost fermitatea cu care şi-a apărat statutul de revoluţionar. Omul ne-a spus că, împreună cu alţi tovarăşi de arme, a luat cu asalt sediul Judeţenei din Buzău, iar mai târziu a înfiinţat un fel de club, format din revoluţionari tot unul şi unul. S-a tras la Buzău, s-au aciuiat acolo niscaiva terorişti? Nu, dar astea sunt aspecte secundare. Important este că Ciolacu şi ceilalţi puteau oricând, teoretic, să se găsească în situaţii periculoase. La începutul anilor ’90 omul a obţinut - nu, nu l-a solicitat, alţii s-au gândit la el - un certificat de „luptător remarcat pentru fapte deosebite”. Nici vorbă, ne asigură el, să-i fi fost acordată şi o recompensă materială. Şi totuşi… Din investigaţia jurnaliştilor de la Recorder aflăm că Ciolacu a primit un hectar de pământ într-o comună buzoiană, pe care ulterior l-a vândut. Iată însă că, în primele luni ale acestui an, Ciolacu a depus o cerere pentru titlul de „luptător cu rol determinant în victoria Revoluţiei Române”, titlu înfiinţat nu de multă vreme şi care este însoţit de o rentă de două mii de lei pe lună. Dar, în definitiv, ce şi-a zis Ciolacu: dacă Arşinel, Nicolicea, Rădulescu mitralieră şi câţi or mai fi, au patalama de revoluţionar, tocmai eu să rămân pe dinafară? Era o injustiţie care trebuia musai reparată. Şi suntem bucuroşi că s-a făcut dreptate.

***

Ce-i prea mult nu-i bun. Nu la Ciolacu mă refer, ci chiar la urbea noastră. Valul de entuziasm şi de patriotism local a făcut ca Iaşul să devină, pe rând, Capitala istorică a României, Capitala Renaşterii Naţionale şi Oraş regal. Şi cum toate acestea trebuiau să poarte (încă) un nume, cineva a propus, în parlament, ca Iaşul să fie considerat „oraş martir”, cu referire la evenimentele din decembrie 1989. În acest punct lucrurile se complică, pentru că se poate produce o distorsionare a adevărului istoric. Am toată consideraţia pentru tinerii de la CUG care au avut curajul să confecţioneze manifeste şi să organizeze o manifestaţie de protest în Piaţa Unirii, numai că manifestaţia n-a mai avut loc (de aceea, a pune semnalul de egalitate între Timişoara şi Iaşi este o impietate). Regret mult că acei tineri au fost arestaţi şi au stat o săptămână în beciurile Securităţii. Gestul lor de curaj a fost răsplătit, mai multe locuri din oraş amintesc de acel episod, s-au scris cărţi, articole etc. Foarte bine. Numai că nu pot să nu remarc că mai nimeni nu mai menţionează astăzi numele lui Dan Petrescu, care a fost cel mai important disident ieşean al anilor ’80 şi unul dintre puţinii care aveau notorietate naţională şi internaţională. Dan Petrescu a fost vârful de lance a ceea ce s-a numit „Grupul de la Iaşi”, a cărui istorie este, şi ea, cunoscută. Pe de altă parte, pot depune mărturie directă despre ce s-a întâmplat la Consiliul Judeţean, începând cu amiaza zilei de 22 decembrie. Am făcut parte din acel Consiliu al Frontului din care am demisionat în dimineaţa zilei de 31 decembrie (Dan demisionase mult mai devreme). Ei bine, vă asigur că nu s-a întâmplat nimic notabil, în afara unor secvenţe care oscilau între burlesc şi patetic. Pe 22 au apărut foarte repede nişte militari, toţi numai zâmbet, şi-a făcut apariţia şi un preot, părintele Vaida, care a cădelniţat şi ne-a dat asigurări că, la fel ca armata, „biserica e cu noi”. Periodic, şeful nostru, Doru Ţigău, se isteriza şi ne anunţa ba că se trage în spatele Palatului, ba că urmează să fim atacaţi de o escadrilă de elicoptere bazată la Fălticeni etc. Nu s-a întâmplat, evident, nimic din toate astea. Spre marea mea surpriză, am văzut ulterior că practic toţi care erau în respectivul comitet (în afară de mine şi poate de alţi doi-trei), plus personaje care trecuseră meteoric pe acolo, solicitaseră - şi obţinuseră - certificate de revoluţionar! Inclusiv preotul, fireşte. Aflu că acestor luptători la Revoluţie, colegi ieşeni ai lui Marcel Ciolacu, li se înmânează acum încă o înaltă distincţie. „Să fie primit!”, ar zice părintele.

Trist-celebrul Nicolae Bacalbaşa nu are certificat de revoluţionar (dar mai ştii?) însă deţine o calitate nu mai puţin scandaloasă, dat fiind personajul. Într-o dispută cu un coleg parlamentar liberal, Bacalbaşa l-a acuzat pe acesta că „a PROFANAT injurii”. Aici problema e alta: Bacalbaşa este (pentru ce merite? nu ştim) membru al Uniunii Scriitorilor, filiala Iaşi. Abia acum propunerea de care vorbeam mai înainte capătă sens: Bacalbaşa membru al unei organizaţii scriitoriceşti ieşene, iată un argument solid pentru a declara Iaşul oraş-martir.

***

Urmăresc fascinat (când am momente de răgaz, desigur) prestaţiile televizuale ale Gabrielei Firea. Chintesenţă de ţopenie şi de agresivitate, Firea nu scapă nici un prilej ca să se dea în stambă. Stăpâneşte o perversă tehnică a insinuării, amintind de practicile de odinioară ale Securităţii. Se crede irezistibilă, îşi roteşte ochii precum Miluţă Gheorghiu în Coana Chiriţa. Îl are drept adjunct pe un anume Bădulescu, care se străduieşte să atingă şi el culmi ale mârlăniei. Firea mi se pare unul din cele mai periculoase personaje din PSD, prin arivismul maladiv şi prin lipsa totală de scrupule. Ceea ce nu înţeleg este din ce cauză cei care alcătuiesc opoziţia în Consiliul municipal reacţionează moale, cu întârziere, în loc să-i aplice ferm lecţii de bună cuviinţă. Chiar dacă e cam târziu ca să înveţe regulile elementare ale politeţii, ar vedea măcar că există şi oameni bine crescuţi.

Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri