„Poate fi deviat un corp ceresc ce se îndreaptă spre noi?” Apărarea Pământului în fața asteroizilor, explicată de un cercetător studenților ieșeni – FOTO
Apărarea planetară și explorarea spațială au fost subiectele principale ale unei întâlniri organizate, ieri, de Facultatea de Fizică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC). Invitatul special, dr. Marcel Popescu, cercetător la Institutul de Științe Spațiale și la Universitatea din Craiova, responsabil științific al camerei hiperspectrale HyperScout-H din cadrul misiunii Hera a Agenției Spațiale Europene (ESA) – a discutat cu studenții despre una dintre cele mai avansate misiuni de apărare planetară din lume: Hera.
Evenimentul, moderat de prof.dr. Ionuț Topală, a făcut parte din seria activităților organizate pentru celebrarea a 165 de ani de la înființarea universității. Acesta a subliniat legătura dintre aniversarea instituției și promovarea științelor exacte în societatea contemporană.
„Întâlnirea de astăzi este dedicată aniversării celor 165 de ani de la înființarea Universității, fizica fiind, de la bun început, în spectrul științelor exacte studiate la universitate”, a declarat profesorul pentru „Ziarul de Iași”.

Prof. univ. dr. habil. Ionuț Topală a evidențiat importanța cercetărilor derulate de invitatul evenimentului și relevanța lor globală.
„Îl avem ca invitat pe dr. Marcel Popescu, cercetător la Universitatea din Craiova și la Institutul de Științe Spațiale București, care este implicat într-o serie de studii extrem de interesante. Le putem include sub umbrela apărării planetare, un subiect care ne preocupă pe toți, și anume posibilitatea ca, la un moment dat, Pământul să fie din nou lovit de un asteroid de mari dimensiuni. Agențiile spațiale din America și Europa urmăresc asteroizii cu mare atenție. Dr. Marcel Popescu face parte dintr-o echipă care analizează compoziția geologică a unui asteroid lovit anterior de o sondă NASA, în cadrul misiunii DART. Acum, Agenția Spațială Europeană merge să studieze efectele acelui impact. Scopul principal al experimentului este să înțeleagă dacă un obiect lansat de pe Pământ poate devia un asteroid și, astfel, să prevină o eventuală coliziune cu planeta noastră”, a adăugat fizicianul.
Amfiteatrul a fost plin, iar studenții Facultății de Fizică au apreciat oportunitatea de a discuta direct cu un cercetător implicat într-o misiune internațională de anvergură.
„Este foarte interesant, mai ales cu un asemenea invitat. Apreciem astfel de inițiative. Cred că ne vor fi folositoare pe viitor”, a spus un student participant la eveniment.

Hera, prima misiune europeană dedicată apărării planetare
Potrivit specialiștilor, misiunea Hera a Agenției Spațiale Europene (ESA) este prima inițiativă europeană dedicată studierii metodelor de deviere a asteroizilor. Lansată la 7 octombrie 2024, Hera are ca scop analiza sistemului binar de asteroizi Didymos–Dimorphos, lovit anterior de sonda DART a NASA. La bordul sondei se află camera hiperspectrală HyperScout-H, pentru care dr. Marcel Popescu este responsabil științific. Aceasta operează în domeniul spectral roșu, infraroșu apropiat și oferă imagini complexe despre compoziția și structura suprafețelor planetare.
Camera a fost deja calibrată în zbor, în timpul survolului planetei Marte, când sonda s-a apropiat la doar 5600 km de suprafața acesteia și a capturat, în premieră, imagini în infraroșu apropiat ale emisferei îndepărtate a satelitului Deimos.
„Sistemul binar este format din două corpuri: unul principal, de aproximativ 750 de metri, în jurul căruia orbitează unul mai mic, de circa 150 de metri, cu o perioadă orbitală de 11 ore și 55 de minute. Misiunea NASA, DART – Double Asteroid Redirect Test – a lovit asteroidul și i-a schimbat perioada de rotație cu aproximativ 30 de minute”, a precizat dr. Marcel Popescu.

Dr. Marcel Popescu a explicat obiectivele misiunii și colaborarea dintre NASA și ESA.
„Este doar un experiment pentru a verifica dacă tehnicile de deviere a unui asteroid, în cazul unui posibil impact cu Pământul, funcționează. Misiunea europeană Hera va analiza efectele acestui impact la scară largă. Este primul experiment de o asemenea amploare, care își propune să măsoare în detaliu efectele produse de impact, pentru ca, în viitor, să putem dimensiona astfel de intervenții, dacă va fi vreodată necesar”, a conchis acesta.
Publicitate și alte recomandări video