Poate rămâne România fără bani de pensii și salarii? Avertizările unui economist ieșean despre riscul intrării în incapacitate de plată

Profesorul Dan Chirleșan compară bugetul țării cu o masă cu trei picioare: veniturile proprii, banii de la Uniunea Europeană (UE) și încrederea creditorilor. Dacă unul dintre aceste picioare cade – spre exemplu, printr-o ruptură politică față de UE sau prin pierderea încrederii investitorilor – întreaga masă se prăbușește, adică România riscă să nu mai aibă bani să plătească pensii, salarii și alte cheltuieli esențiale.

El ne explică cum funcționează bugetul țării: România are venituri și cheltuieli, exact ca o familie. Veniturile sunt impozitele, taxele, contribuțiile, banii de la UE, iar cheltuielile: salarii, pensii, școli, spitale, autostrăzi, armată etc. România cheltuie mai mult decât produce. Acoperă o parte din gaură cu bani de la Bruxelles, cealaltă cu împrumuturi. Dar ce se întâmplă dacă aceste surse dispar? Dacă ajungem să ne izolăm economic și politic, cum au făcut-o Ungaria sau Slovacia? Profesorul Dan Chirleșan avertizează că pierderea fondurilor UE și a încrederii financiare externe ar însemna, în limbaj simplu, că nu vor mai fi bani de pensii și salarii în ultimele luni ale anului.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

România, țară cu buget pe picioare șubrede

El ne provoacă să ne imaginăm o familie care, timp de un an, își duce traiul astfel: din ianuarie până în septembrie, adică 9 luni, trăiește din salariile proprii. În octombrie, vine un unchi bogat din străinătate și le dă bani, fără să ceară nimic înapoi. Dar în noiembrie și decembrie, familia e nevoită să bată la ușile vecinilor, ale băncilor și, uneori, chiar ale cămătarilor ca să se descurce.

Așa arată, într-un limbaj simplu, bugetul României: 9 luni pe banii proprii, o lună pe bani europeni nerambursabili și 2 luni pe datorie. Iar când datoriile tot cresc, vine și ziua în care cei care au împrumutat familia cer banii înapoi – cu tot cu dobândă, avertizează Dan Chirleșan.

Ajutorul de la UE ține România pe linia de plutire

„Am înfățișat acest tablou simbolic cu masa dotată cu cele 3 picioare, aflată în căutarea echilibrului, din care primul picior îl reprezintă ceea ce poate colecta sub formă de venituri bugetare și consuma ca venituri România în fiecare an (doar 9 luni /12), al doilea picior îl reprezintă ajutorul pe care-l primim constant, de 19 ani, de la UE (1 lună /12) iar stabilitatea celui de-al treilea picior este susținută de creditorii interni și internaționali ai țării (2 luni /12). Este oglinda cea mai relevantă, cea mai fidelă a vieții noastre sociale și economice la nivelul națiunii și ea ne ajută să ne răspundem singuri la întrebarea dumneavoastră. Dacă cât câștigăm și câte venituri generăm intern ne ajung pentru a trăi doar 9 luni/an, cât ne vor costa turbulențele economice, ce factură ne va veni la plată ca o consecință firească a haosului pe care îl proiectează pentru România închiderea robinetelor cu bani care vin de la UE (la fel ca în Ungaria și Slovacia) și de la finanțatori pentru ultimul trimestru din fiecare an?”, atrage atenția economistul ieșean.

Chirleșan mai spune că, dacă România ar alege un președinte și un guvern din spectrul „suveranist” – adică lideri care promovează politici naționaliste și se distanțează de UE și instituțiile internaționale, țara ar ieși de pe traseul european urmat în ultimii 35 de ani.

Consecințele economice ar fi rapide și grave: ratingul de țară ar fi retrogradat la un nivel considerat nesigur pentru investiții, piața de capital s-ar prăbuși, iar statul nu ar mai putea obține bani pentru a refinanța datoria publică. Ar apărea instabilitate pe piața valutară, fondurile externe și cele europene ar fi blocate, iar economia ar intra într-o stare de degringoladă, așa cum s-a întâmplat în Ungaria, sub guvernarea lui Viktor Orban, sau în Slovacia, cu Robert Fico.

Dan Chirleșan atrage atenția că percepția piețelor financiare este esențială pentru finanțarea deficitului bugetar, iar în acest moment, imaginea României este deja slabă. El amintește și cât de dur au reacționat piețele pe 6 mai la plecarea premierului Ciolacu, un semnal că schimbările politice sunt atent monitorizate și pot avea efecte imediate asupra economiei.

Cunoașterea care curge doar pe TikTok în doze de 30 de secunde e o catastrofă

Economistul din Iași spune despre discursul suveraniștilor că e plin de declarații populiste, dar fără soluții reale.

„Lipsa educației și a educației financiare nu e o metaforă, pentru suveraniștii alimentați la adevărul cunoașterii care curge doar pe TikTok în doze de 30 de secunde e o catastrofă, care se poate transforma dintr-o vulnerabilitate personală într-o problemă de siguranță națională. E important să rămânem ancorați în UE și în NATO”, îndeamnă economistul de la FEAA Iași.

Publicitate și alte recomandări video