Specialiștii de pe platforma construct-intelligence.ro au monitorizat și comparat cu ajutorul proiectele de construcții de poduri din România, în încercarea de a afla de ce multe dintre podurile promise de autorități nu devin realitate.

Datele, analizate de „Ziarul de Iași”, relevă faptul că Regiunea Nord-Est avea anul trecut 39 de proiecte de construire, reparație și renovare și modernizare și consolidare de poduri, cele mai multe dintre regiunile țării. Iar dintre acestea, județele Suceava și Bacău aveau cele mai multe proiecte începute (15, respectiv 12). La Iași existau doar trei proiecte. Și tot trei au rămas până în prezent, în timp ce Bacăul a ajuns în 2025 cu trei proiecte, iar Suceava cu 11.

În total, specialiștii în construcții au monitorizat anul trecut 187 de proiecte de poduri din România, cu o valoare estimată la 1,99 miliarde lei. Dintre acestea, o treime erau proiecte pentru construirea de noi poduri, 114 sunt de renovare și reparații, iar nouă sunt de modernizare și extindere. Știți câte au fost finalizate? 11% dintre cele noi (adică șapte), 17% dintre proiectele de reparații și 11% dintre cele de modernizare.

Ca studiu de caz, specialiștii au analizat proiectul podului de la Ungheni (Iași – Republica Moldova), „un obiectiv strategic pentru legătura rutieră cu Chișinăul, … anunțat încă din 2017”.

Podul de Flori și A8

În urmă cu o săptămână, adică la opt ani de la anunțarea proiectului, vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, a anunțat: „Vorbim despre un proiect de suflet, care l-am și numit „Podul de flori”. Este vorba despre podul Ungheni-Ungheni. Pe 26 aprilie, toată lumea este invitată la lansarea construcției podului. Pe ambele maluri ale Prutului va fi inițiată această procedură”.

„Proiectul de suflet” a fost întârziat de lipsa proiectelor tehnice, de probleme la licitațiile pentru lucrări și de lipsă de finanțare clară, înainte de PNRR, observă construct-intelligence.ro.

„Podul de Flori”, care  face parte din proiectul strategic al Autostrăzii Unirii A8, va avea patru benzi de circulație, câte două pe sens, și trotuare pietonale, iar lungimea totală va fi de 261 de metri.

„Invit pe toți cei care pot și își doresc – să participe la asemenea eveniment, care se întâmplă după 60 de ani. Adică după 60 de ani construim un nou pod peste Prut. Este un moment unic în relațiile dintre frați (…)”, a subliniat și Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România.

Deși autoritățile construiesc după 60 de ani un nou pod peste Prut, oficialii români vorbesc de ținte amețitoare, pe care realitatea românească din șantiere le fac greu de crezut: obiectivul României este ca până în 2030 să fie finalizate cinci poduri peste râul Prut.

Iașul se confruntă cu dificultăți în gestionarea propriilor pasaje

În timp ce autoritățile vorbesc despre poduri strategice la graniță, Iașul se confruntă cu dificultăți în gestionarea propriilor pasaje. Două dintre acestea – Alexandru cel Bun și Socola -așteaptă de ani buni consolidări esențiale. Ziarul de Iași a scris recent în ce stadiu se află lucrările de consolidare a pasajului Alexandru cel Bun și Socola: „La Alexandru cel Bun, șantierul va fi deschis în scurt timp. Socola rămâne pe lista de așteptare”.

Contractul pentru lucrările de consolidare și reamenajare a Pasajului Socola, care urmează să fie lărgit de la 4, la 5 benzi rutiere, a fost încheiat în august 2023 cu firma Conest, pentru 35 de milioane de lei. De atunci a trecut însă un an și jumătate, de discuții despre alternativa de trafic pe lângă pasaj, iar deschiderea șantierului depinde de avizul așteptat de la Compania de Căi Ferate. Cât despre consolidarea Pasajului Alexandru cel Bun, câștigătorul licitației a fost desemnat în urmă cu doi ani. Contractul de lucrări a fost încheiat însă abia anul trecut, în octombrie, iar deschiderea șantierului e încă în întârziere. Odată început, lucrările vor dura doi ani.

În 2025 sunt monitorizate 84 de proiecte de poduri

Descrierea acestor probleme apărute în proiectele construcțiilor de poduri din Iași se suprapune perfect peste concluziile analizei realizate de specialiștii în construcții de la construct-intelligence.ro. Aceștia au constatat că în cazul proiectelor din România, birocrația excesivă face ca eliberarea greoaie de avize și aprobări să cauzeze întârzieri în circa 20% dintre proiecte. În plus, „licitațiile mari sunt aproape invariabil contestate, ceea ce duce la amânări de 6-12 luni”, „unele firme câștigă licitațiile cu prețuri nerealiste și ulterior nu pot executa lucrările”, iar „alocările bugetare anuale și dependența de fondurile europene duc la întreruperi ale lucrărilor”.

În 2025 sunt monitorizate 84 de proiecte de poduri (35 de proiecte sunt construcții noi, 48 sunt de renovare și reparații, iar unul este de modernizare), cu o valoare estimată la 1,60 miliarde lei.

Ce soluții ar fi?

Pentru realizarea lor fără întârzieri, specialiștii spun că ar trebui implementate soluții precum „simplificarea procedurilor de avizare prin digitalizare, reformarea legislației achizițiilor publice pentru a limita contestațiile nejustificate, creșterea capacitații administrative a beneficiarilor publici prin profesionalizarea echipelor de management de proiect și monitorizarea publică a stadiului proiectelor, prin platforme transparente și interactive”.

Până la reforme, populația poate cel mult să se obișnuiască cu o infrastructură îmbătrânită, cu pasaje care așteaptă ani în șir avize și autorizații, și cu promisiuni care se degradează mai repede decât betonul de pe podurile pe care încearcă, zilnic, să le traverseze.

Publicitate și alte recomandări video