Polemici academice
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 20.01.2021

Polemici academice

GALERIE
codrin liviu cutitaru
  • codrin liviu cutitaru
- +

Întâlnindu-se pe coridoarele Universităţii, în loc să se salute, Olifrenu şi Mărunţelu se batjocoreau unul pe altul cu gesturi insultător-simbolice. Claponel se încovoia subit, îşi umfla buzele pentru a sugera un bot primitiv, iar apoi sărea de colo colo, cu icnete troglodite, aidoma unui neanderthalian dezorientat. În contrapartidă, Plantagenet îşi împingea, doct, ochelarii pe vârful nasului, îşi bomba pieptul şi dădea din mâini, ca şi cum ar fi fost aripi, cotcodăcind sonor printre studenţii speriaţi.

Polemicile ştiinţifice din lumea universitară au atins, de multă vreme şi nu numai la noi, valenţe tulburătoare. Am prezentat unele stranii aici, eu însumi, în mai multe rânduri. Ce am auzit însă despre doi profesori de la Pedagogie întrece orice imaginaţie. Este vorba despre faimoşii - pe plan naţional şi, desigur, internaţional - teoreticieni comportamentali, Plantagenet Olifrenu şi Claponel Mărunţelu. Împricinaţii se cunoşteau practic de o viaţă. Au fost studenţi împreună la Psihologie, apoi au ales, încă de la absolvire, cariere academice în aceeaşi secţie, cea de Pedagogie. Au parcurs treptele ierarhice simultan, ambii dovedindu-se, cum spuneam, adevăraţi savanţi. Din păcate, relaţia dintre ei s-a deteriorat timpuriu din motive - cum să le zic mai corect? - filozofice. În viziunea lui pedagogică, Plantagenet s-a simţit atras de aşa-numita „teorie nativistă” (Nativist Theory), bazată pe argumentul fundamental că, în ansamblul său, comportamentul uman şi, într-un anume sens, identitatea noastră esenţială rămân „pre-programate”, sunt adică înnăscute, mediul unde evoluăm nefăcând altceva decât să le prilejuiască manifestarea. Claponel, dimpotrivă, devenise adeptul „teoriei educaţiei prin experienţă socială” (Social Learning Theory), izvorâtoare din convingerea că individul e tabula rasa, identitar vorbind, la naştere, urmând să se transforme ulterior, prin „imitarea” şi, implicit, „învăţarea” mediului căruia îi aparţine. Cu alte cuvinte, în antagonismul ştiinţific al vestiţilor profesori Olifrenu şi Mărunţelu, se războiau, în fond, două mari tradiţii de gândire, ilustrate, în timp, de nume celebre, precum Sigmund Freud, John Bowlby şi Noam Chomsky, pe de o parte, ori Lev Vîgotski şi Albert Bandura, pe de alta. Aşadar, se ducea acolo eterna luptă filozofică dintre nature şi nurture, „luptă” care agită des minţile multor intelectuali contemporani.

Toată lumea ştia că Plantagenet şi Claponel se urau de la „ştiinţă”. Nici unul, nici celălalt nu făceau vreun efort să ascundă asta. În cărţile şi articolele lor de specialitate, se contraziceau furibund, iar, în interviuri şi în apariţii publice (inclusiv la cursuri), se ironizau reciproc într-o manieră de-a dreptul injurioasă. Claponel afirma că există profesori, în „imediata noastră vecinătate”, mai „olifreni de felul lor”, care cred că „reptila primordială” tot renaşte, „impermeabilă la evoluţie şi fără nici o mutaţie de progres”, în fiece ins. „Reptila aia a fost totuşi una singură, la începuturi, şi nu mai poate fi resuscitată la milenii întregi după ce omul a învăţat să evolueze. Numele ei era Plantagenetosaurus!”. Plantagenet replica: „Poţi pune un clapon în ce mediu doreşti, oricât de sofisticat, el tot clapon va fi. Natura nu poate fi surmontată. Un mărunţel nu are cum să înveţe postura de gigant. Dus fie şi la Carnegie Hall, nenorocitul de clapon nu va cânta, ci va urla a pustiu, ca un păsăroi castrat ce este!” Întâlnindu-se pe coridoarele Universităţii, în loc să se salute, Olifrenu şi Mărunţelu se batjocoreau unul pe altul cu gesturi insultător-simbolice. Claponel se încovoia subit, îşi umfla buzele pentru a sugera un bot primitiv, iar apoi sărea de colo colo, cu icnete troglodite, aidoma unui neanderthalian dezorientat. În contrapartidă, Plantagenet îşi împingea, doct, ochelarii pe vârful nasului, îşi bomba pieptul şi dădea din mâini, ca şi cum ar fi fost aripi, cotcodăcind sonor printre studenţii speriaţi. Din zburătăceala lui, se înţelegea uşor că devenea, în notă sarcastică, un clapon, dar nimeni nu pricepea rolul ochelarilor în alegorie. Enervat, „mimul” a explicat sugestia, la un moment dat, câtorva amici: „Mă refer la un clapon evoluat, educat, după cum speră prostănacul ăla că ar putea fi cineva numai prin simpla interacţiune cu mediul!”

Totul a culminat cu decizia lui Claponel de a o învăţa pe gorila Chewbacca - de la Grădina Zoologică - să vorbească. Doar aşa, ţipa el, va şterge zâmbetul murdar de pe faţa lui Olifrenu, demonstrând că abilitatea „acumulării” intelectuale e posibilă prin „experienţă”. Auzind năzbâtia, Plantagenet a urlat că, la rându-i, va dovedi cum instinctele primitive supravieţuiesc până şi în cei mai educaţi indivizi. Cine erau aceştia? „Academicienii pe care îi voi provoca până vor ceda!” a spus profesorul şi s-a dus glonţ la filiala regională a prestigioasei instituţii, în vreme ce oponentul său alerga înspre Zoo. Amândoi au avut un impredictibil succes. Îngrijitorii Grădinii Zoologice se jurau că Chewbacca rostea, repetitiv, o silabă-răget pe când izbea de gratiile cuştii sale, sistematic, trupul lui Mărunţelu. În celălalt plan, martorii oculari declarau că academicienii (care l-au înşfăcat pe Olifrenu, atunci când l-au văzut strâmbându-se la ei, şi l-au aruncat de la etajul al cincilea al clădirii) păreau, într-adevăr, turbaţi...

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Acord controversat, moment controversat

Lucian DÎRDALA

Acord controversat, moment controversat

Am avut parte de o dovadă elocventă a modului în care guvernul de la Berlin exercită leadership-ul politic în Uniunea Europeană: atent să inspire acţiunea Comisiei, priceput să creeze coaliţii de sprijin largi, capabil să ofere justificări pragmatice şi, mai ales, mereu atent să nu perturbe liniştea unui cadru instituţional comunitar atât de favorabil pentru companiile germane capabile de expansiune.

Filmuletul zilei

opinii

Un măscărici toxic

Florin CÎNTIC

Un măscărici toxic

Una dintre marile probleme ale Evului Media în care trăim o reprezintă idolii de carton. De regulă caraghioşi, dar, câteodată, toxici. Donald Trump va rămâne neîndoielnic în istorie, însă nu cum ar fi dorit.

Politrucii vechi și politicienii noi

Radu PĂRPĂUȚĂ

Politrucii vechi și politicienii noi

(reflecţii în urma unei audienţe)

„Când te ascult, mi se deschide inima” (II)

Alex VASILIU

„Când te ascult, mi se deschide inima” (II)

Anii frumoşi, mulţi, încărcaţi pentru Viorica Cortez de succese pe cele mai prestigioase scene ale lumii, ar putea fi ilustraţi numai prin reproducerea, chiar fragmentară, a listelor cu teatrele, partenerii, dirijorii cu care a realizat spectacole şi concerte, ale revistelor şi ziarelor ce au adăpostit cronici laudative. Lectura documentelor impresionează. Fotografiile înfăţişând-o în roluri diferite, alături de stele ale scenei lirice, stârnesc admiraţia.

pulspulspuls

Nervozitate mare pe samsarii de la cumătrie. Cu ce îi mai abureşte Peni?

Nervozitate mare pe samsarii de la cumătrie. Cu ce îi mai abureşte Peni?

Tergiversările în desemnarea celui de-al doilea vice, dar şi întârzierile în găsirea unei majorităţi care să-i sprijine viziunile edilitare şi nu numai, auzim că ar fi creat mare nervozitate în ultima perioadă în rândul şmenarilor imobiliari care, fiecare după posibilităţi ori interes, au pus umărul sau teşchereaua la dispoziţie pentru realegerea premarelui lor. 

Caricatura zilei

Febra

Editia PDF

Bancul zilei

In Antarctica s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura de pe glob: -93,2 grade ...prin urmare va propunem sa ne reami (...)

Parteneri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.