Prof. Emerit Univ. Dr. Mircea Onofriescu (FOTO), medic primar obstetrică-ginecologie, Maternitatea ”Cuza Vodă”, Iași: ”Diagnosticarea polipilor uterini și faptul că va fi sub observație medicală ar trebui să vă liniștească. Polipii endometriali reprezintă o proliferare a endometrului (endometru este numele mucoasei uterine). Se mai numesc popular și polipi uterini, întrucât celulele proliferate provin din stratul intern al uterului (endometrul). Majoritatea polipilor sunt tumori uterine benigne, însă nu este exclus ca, în unele cazuri, aceștia să prezinte modificări precanceroase.

Endometrul reprezintă stratul cel mai intern al peretelui uterin. În structura sa se regăsesc, în principal, glande endometriale și vase sanguine. Endometrul este format din două straturi, unul bazal, mai profund și altul funcțional, mai superficial. Stratul superficial suferă modificări de-a lungul unui ciclu menstrual și este cel care este eliminat în perioada de menstruație, împreună cu glandele endometriale și vasele sanguine din structura sa, determinând sângerarea caracteristică.

Un polip de endometru poate avea dimensiuni variate, de la câțiva milimetri până la câțiva centrimetri. De asemenea, nu este exclus ca în cavitatea uterină să regăsim nu unul ci mai mulți polipi endometriali. Aceștia pot fi pediculați (atașați de peretele uterin printr-o prelungire (pedicul) cu bază îngustă), sau pot fi atașați de uter printr-o bază largă, situație în care vorbim despre un polip sesil.

Afectează în jur de 8% din populația generală și aproximativ 20% dintre pacientele în postmenopauză care se prezintă la medic pentru sângerări pe căile genitale externe. Deși benigni în 95% dintre cauzuri, polipii endometriali se asociază cu leziuni premaligne.

Polipii uterini se pot regăsi la femei aflate atât în perioada reproductivă, cât și în perioada postmenopauzală. Totuși, cel mai frecvent îi întâlnim la femeile de 40-50 ani, aflate în perioada premergătoare menopauzei (perimenopauză), din cauza fluctuațiilor hormonale specifice și foarte rar la femeile de vârste sub 20 de ani.

Se consideră că polipii endometriali sunt estrogen-dependenți, adică se dezvoltă sub influența unei cantități crescute de estrogen la nivelul organismului. Factorii de risc sub acțiunea cărora se pot dezvolta polipii uterini sunt reprezentați de: obezitate, țesutul adipos fabrică cantități mari de hormoni estrogeni; terapia cu tamoxifen, un medicament folosit în terapia cancerului de sân, care are efect de stimulare a receptorilor endometriali pentru estrogeni; terapia hormonală cu estrogeni pentru simptomatologia din perimenopauză; inflamația endometrului.

Un polip al uterului este, în majoritatea cazurilor, o leziune asimptomatică. Atunci când devine simptomatic, cel mai frecvent, ca și în cazul mamei dumneavoastră, pacienta se va prezenta la medic din cauza sângerărilor vaginale anormale: sângerări vaginale în perioada de menopauză; metroragie, sângerări între menstruații (intermenstruale) în timpul perioadei fertile (spotting); sângerări menstruale abundente; sângerări vaginale în timpul sau la finalul contactului sexual.

Polipii endometriali se mai pot manifesta prin: cicluri menstruale neregulate, imprevizibile; infertilitate (imposibilitatea de a obține o sarcină sau de a duce o sarcină la termen) din cauza afectării cavității uterine; reprezintă un corp străin care poate fi comparat cu prezența unui sterilet în cavitatea uterină.

Durerea nu este un simptom obișnuit în cazul polipilor endometriali. Rareori, cei de dimensiuni foarte mari pot determina dureri surde la nivelul abdomenului sau în zona joasă a spatelui, similare crampelor menstruale, datorită dificultăților de evacuare a sângelui menstrual.

În cazul existenței unor sângerări genitale este necesar un examen ginecologic atent și o anamneză minuțioasă dar și un examen clinic general care să identifice afecțiuni asociate sau consumul de diverse medicamente care pot afecta coagularea sângelui. Examenul ginecologic va include și prelevarea de celule de la nivelul colului uterin pentru frotiul Babeș Papanicolau. Mai departe, se poate apela la una sau mai multe dintre următoarele investigații:

– Examinarea ecografică transvaginală este o procedură neiradiantă, nedureroasă. Sonda ecografică este introdusă prin vagin, de unde și denumirea de „transvaginală”, apoi prin emiterea de ultrasunete permite vizualizarea uterului, a anexelor și a organelor pelvine. Polipul fiind evidențiat ca o zonă îngroșată a endometrului de dimensiuni variabile;

– Histerosonografia este varianta de ecografie transvaginală îmbunătățită, prin introducerea unei soluții de contrast în interiorul cavității uterine printr-un cateter care este introdus sub control vizual prin folosirea unor valve prin colul uterin în cavitatea uterină.  Substanța de contrast practic înconjoară polipul și realizează un aspect caracteristic evidențiat ecografic.

– Histeroscopia este cea mai modernă metodă de diagnostic și tratament al polipilor endometriali. Histeroscopul, care se introduce prin vagin și cervix la nivelul cavității uterine poate vizualiza cavitatea uterină și face diagnosticul diferențial cu multe alte patologii uterine. Imaginile sunt înregistrate cu ajutorul unei camere video montate la celălalt capăt al endoscopului și se transmit pe un monitor, tehnica permițând explorarea întregii cavități uterine și vizualizarea potențialelor leziuni; este posibilă îndepartarea polipilor care se trimit la examen anatomopatologic sau se pot practica biopsii din alte leziuni identificate prin histeroscopie.

– Chiuretajul de polip endometrial se realizează cu ajutorul unor instrumente medicale care  pot preleva țesut de la nivelul cavității uterine, țesut care, ulterior, este trimis la anatomie patologică  pentru a se stabili diagnosticul histopatologic al polipului (în scopul evidențierii sau nu a caracterului canceros al leziunii). Manevra este mult mai dureroasă și deci necesită anestezie locală și intravenoasă. În plus este o manevră “oarbă” în termeni nemedicali. Nu se realizează un control exact al manevrei de extragere a polipului și din această cauză practic s-a renunțat la ea în clinicile de specialitate.

Există mai multe variante de abordare terapeutică în cazul polipilor endometriali, în funcție de dimensiunea acestora, simptomatologie sau riscul de dezvoltare a cancerului.

Abordarea de tip expectativ (“watchful waiting” sau așteptare atentă) implică simpla monitorizare periodică a polipului și nu se recomandă.

În cazul terapiei medicamentoase se pot administra medicamente pe bază de progesteron pentru a echilibra fluctuațiile hormonale, dar la fel rezultatele favorabile sunt foarte mici și nu se recomandă.

Excizia chirurgicală a polipului se poate realiza prin aceleași metode amintite și la metodele de diagnostic, în primul rând prin histeroscopie și acolo unde serviciul nu are în dotare histeroscop prin chiuretajul uterin. Rezultatul anatomo-patologic va decide tratamentul ulterior.

Recuperarea după excizia unui polip endometrial este foarte scurtă. Sângerările mai pot dura câteva zile. Pacientele pot resimți un ușor disconfort sau o ușoară durere după intervenție, care se poate ameliora prin administrarea de medicație analgezică și antiinflamatoare. Ciclurile menstruale se vor normaliza după excizia polipului endometrial. Monitorizarea periodică la 1 lună sau la 3 luni va fi stabilită în funcție de mărimea, localizarea și bineînțeles rezultatul anatomopatologic.

Important este să rețineți că un control ginecologic anual este deosebit de important alături de un consult clinic general și efectuarea unui barem minim de analize de strictă necesitate”.

Publicitate și alte recomandări video