marti, 19.03.2024
Situaţia clubului de fotbal ieşean este neclară cu trei zile înainte de startul campionatului
Politehnica Iaşi va debuta sâmbătă în ediţia 2021-2022 a Ligii a II-a de fotbal. Cu trei zile înainte de startul sezonului, „Ziarul de Iaşi”încearcă să facă o analiză a situaţiei existente în Copou, structurată pe câteva capitole esenţiale, şi să explice de ce până şi antrenorul Costel Enache a spus că este confuz şi că nu ştie încotro o va lua echipa.
1. Situaţia financiară
Politehnica Iaşi se află într-o situaţie paradoxală, cu bani (foarte) mulţi aprobaţi de Consiliul Local Iaşi, dar cu foarte puţini în cont! Asta pentru că deşi încă de acum aproape două luni, pe 7 iunie, CL Iaşi a votat alocarea sumei de 6 744 406 lei clubului de fotbal, Poli, cu toate că e condusă de un consilier local, a reuşit să absoarbă până acum doar circa 1,4 milioane lei. Zilele acestea sunt aşteptaţi circa 3,3 milioane lei, iar apoi încă două milioane. Suma, consistentă dacă luăm în calcul fie şi faptul că anul trecut, când era în Liga I, Poli a primit circa 0,9 milioane euro de la municipalitate, nu este însă de ajuns, dacă luăm în calcul că actualii capi din Copou au spus că fostul Consiliu Director a predat clubul cu o gaură de peste 9 milioane de lei! E drept, nici actuala structură de conducere nu a făcut, până acum, paşi apăsaţi pentru reducerea costurilor salariale care, de pildă, în unele cazuri, la birouri şi Centrul de Copii şi Juniori, sunt comparabile sau chiar mai mari decât cele întâlnite la cluburi din cupele europene.
Şi la nivelul lotului de jucători, în ciuda reducerilor globale, fireşti faţă de anul trecut, sunt salarii mai mari decât destule existente la Liga I. Stan, de pildă, care nu e nici marcator, nici creator, nici stâlp al apărării, şi nici nu a mai jucat de mult, primeşte 3 500 de euro net plus chirie, iar în lot mai sunt şi alţi fotbalişti cu 3 000 de euro lunar, cifră prezentă şi la unele cluburi din elită. Iar Politehnica are obiectiv menţinerea în eşalonul doi. Trăgând linie, reforma promisă trebuie să fie implementată rapid dacă se doreşte ca până vara viitoare Poli să fie echilibrată financiar, aşa cum s-a anunţat.
2. Managementul clubului
Şansa Politehnicii în condiţiile decredibilizării totale a clubului ca urmare a repetatelor întârzieri de plată şi a lipsei de sonoritate a noilor conducători se numeşte managerul de la Sepsi, Cornel Şfaiţer, care, având afinitate faţă de Iaşi, a făcut lobby pentru deblocarea mai multor situaţii dificile.O altă problemă a actualilor conducători este legată de aceea că vor prelua o parte din mult contestatele obiceiuri ale predecesorilor lor, şi anume salarizarea unei părţi a “patronatului”, aspect care-i va vulnerabiliza. Referitor la banca tehnică, în ciuda lipsei de rezultate de la ultimele echipe, Petrolul Ploieşti şi Universitatea Cluj, Costel Enache are încă o imagine bună la nivelul eşalonului doi.
Problema la banca tehnică este legată de faptul că este pentru prima dată în ultimii ani când tot stafful este din afara oraşului. Acest fapt generează costuri suplimentare la o echipă care are un obiectiv lipsit de pretenţii, evitarea retrogradării, dar şi continuarea drumului care nu generează apariţia unor antrenori proprii. Enache colaborează cu Alessandro Cittadino ca preparator fizic, are doi (!) antrenori secunzi, Adrian Senin şi Cristi Ungureanu (Centrul de Copii şi Juniori nu a fost în stare să propună un “secund” pe placul “principalului”) şi un antrenor de portari, Costi Bădan, de import.
3. Lotul de jucători
Politehnica a rămas cu şase jucători din sezonul trecut şi a achiziţionat până acum 14 fotbalişti. Doi dintre aceştia, Cană şi Istrate, împrumutaţi de la FCSB, sunt tineri, iar Pop şi Pelivan – juniori aduşi de la Sighet şi Farul. Nouă palmă pentru Centrul de Copii şi Juniori, care nu a fost în stare să livreze produse care să stopeze importul de jucători tineri nici măcar la nivelul actual al Politehnicii!Campania de transferări are câteva semne de întrebare.
În primul rând, patru dintre achiziţii, Popescu şi Camara, pe lângă Cană şi Istrate, sunt venite doar sub formă de împrumut, lucru care nu cadrează cu ideea construcţiei unei noi echipe
Apoi, mulţi dintre noii veniţi au jucat puţin sau foarte puţin în ultimii ani. Popescu nu are niciun minut bifat stagiunea trecută (!), la Craiova, Stan a evoluat în ultimele două sezoane rar, în Liga a III-a, la FCSB II, Plămadă are doar 108 minute jucate în cele cinci apariţii de anul trecut la Botoşani, club la care Târşa a strâns 38 de minute în trei apariţii, Stoenac are 262 de minute în opt meciuri de Liga a II-a, iar Deretti, cu doar 417 minute la Clinceni în sezonul 2019-2020, nu a avut echipă jumătate de an, iar apoi a fost legitimat la modesta Resende. Şi Camara a fost doar rezervă la Botoşani, unde a marcat un gol în 13 apariţii ale stagiunii trecute, multe bifate din postura de rezervă. Apoi, carierele lui Okan şi Serediuc, care vin din Liga a II-a elenă, de la Ierapetra, respectiv Rodos, e limpede că au luat-o în jos în ultimii ani. Şi Puşcaş vine tot din eşalonul doi, însă de la o echipă care s-a bătut pentru promovare, Călăraşi.
Nu numai lipsa de minute a jucătorilor aduşi, care, totuşi, au ceva nume pentru Liga a II-a, îngrijorează, ci şi faptul că mulţi au avut dese probleme medicale în ultimii ani, Stan, Târşa şi Mihalache fiind câteva exemple.
Ajunşi la Mihalache, mai trebuie precizat că nici la capitolul jucători rămaşi Iaşi nu stă grozav. Dintre cei şase din lotul actual care au evoluat în Copou şi în Liga I, Axinte, Brânză şi Zaharia nu au confirmat, Mihalache e la final de carieră, Fr. Cristea, cu potenţial de creştere, a jucat sporadic, doar Onea fiind o certitudine. Şi la el însă e aşteptată o scădere a randamentului, frustrarea ratării unui transfer la Liga I trăgându-l în jos.
Un alt capitol c re va da sigur bătăi de cap este cel al omogenităţii, stabilirea conexiunilor interumane şi crearea unor relaţii de joc închegate nefiind posibil să apară peste noapte într-un vestiar adunat din patru zări.
4. Pregătire pe sponci
Politehnica Iaşi nu a făcut niciun cantonament în această vară, preferând să pună accentul pe antrenamente la baza proprie şi pe jocuri amicale. Cele opt teste nu au fost însă relevante, din mai multe motive. În primul rând, calitatea adversarilor a fost modestă. Poli a jucat cu două echipe de juniori, cinci de Liga a III-a şi una din eşalonul doi al Republicii Moldova.
Apoi, mai la fiecare meci au fost schimbări masive de efectiv, distanţa între titulari şi tineri fiind mare. Drept urmare, bilanţul meciurilor de verificare, cinci victorii şi trei eşecuri, sau diferenţele de scor, de la 0-3 la Piatra Neamţ, la 4-1 cu Bucovina, la Rădăuţi, nu pot reprezenta indicatori de luat în seamă.
5. Concluzii
Politehnica nu poate anticipa absolut deloc parcursul pe care îl va avea, care va depinde în proporţie mare şi de modul în care se vor prezenta adversarele. O altă necunoscută, în condiţiile în care veştile venite din celelalte tabere sunt contradictorii. Indiferent de context, Politehnica Iaşi este însă obligată să lucreze intens la repararea credibilităţii şi a imaginii (şi aici sunt probleme, până şi unele imagini postate pe canalele proprii aducând deservicii clubului), redresarea financiară şi punerea unor baze cu adevărat solide pentru construirea unei echipe, condiţii sine qua non pentru atacarea promovării în sezonul următor. Firesc, Poli mai e obligată şi să se menţină în Liga a II-a fără a da palpitaţii suporterilor, care vor reveni în Copou din acest an.
foto: www/politehnicaiasi.ro
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Băieții născuți din mame obeze au șanse mari să devină și ei supraponderali
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |