Politica bugetară, între procedura de deficit excesiv şi clauza generală derogatorie
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Crochiuri economice

Politica bugetară, între procedura de deficit excesiv şi clauza generală derogatorie

GALERIE
deficit bugetar
  • deficit bugetar
- +

Clauza generală derogatorie (Pactul de Stabilitate şi Creştere) facilitează un tratament diferit pentru cheltuielile generate de pandemia COVID-19 în cadrul PDE. De aceea putem găsi în acest lucru un motiv pentru care procedura de deficit excesiv să nu ne mai pară atât de înspăimântătoare. Nu întâmplător, pentru anul în curs, deficitul bugetar este proiectat la 7,16% din PIB, iar pentru anul 2022 se estimează că nu va depăşi 5,84% din PIB. Aşadar devine de presupus că cel puţin pe termen mediu – 2-3 ani, respectiva procedură îşi va pierde funcţia de ghilotină în planul finanţelor publice naţionale

 

Încă dinaintea epocii pandemice, după mai bine de patru ani de indisciplină bugetară (2016-2019), România avea să se confrunte cu procedura de deficit excesiv (PDE), declanşată de CE ca urmare a deciziei Consiliului UE. Să amintim, în anul 2019, deficitul bugetar a atins 4,6% PIB în termeni cash (4,4% în termeni ESA/Sistemul European de Conturi). Aceasta în condiţiile în care norma europeană obligă ca deficitul bugetar, calculat potrivit metodologiei ESA, să nu depăşească 3% din PIB. Norma respectivă o constituie Protocolul nr.12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive (anexă la TFUE) şi prevede ca deficitul structural să nu depăşească 1% din PIB (obiectiv bugetar pe termen mediu - OTM) sau să se înscrie pe o traiectorie de convergenţă către OTM agreată cu CE. Cu mai bine de şapte ani în urmă, CE ne propunea anul 2015 drept limită de atingere a OTM, asumat de noi, ca stat membru (SM) al UE, prin Programul de Convergenţă.

Numai că niciîntr-un an de atunci şi până în recent încheiatul 2020 nu aveam să înregistrăm deficite structurale de cel mult -1% din PIB, cum conveniserăm. Mai mereu soldul structural anual al administraţiei publice a tins către 3%. Orice SM care face obiectul aplicării PDE trebuie să aplice recomandările formulate de instituţiile UE vizând corectarea abaterii bugetare şi implicit atingerea OTM. Aflată în această situaţie din 2017, România, chiar şi dacă nu s-ar fi confruntat cu criza sanitară, nu dădea vreun semn remarcabil că s-ar apropia de coordonatele traiectoriei de convergenţă agreată cu CE. Însă, la sfârşitul anului trecut, criza de tipul amintit a făcut să înregistrăm un deficit bugetar cash de 9,79% din PIB (deficit ESA 9,10% din PIB; deficit structural 7,76% din PIB). Situaţia a fost generată de scăderea încasărilor bugetare şi de întreprinderea unor măsuri financiare în sprijinul salariaţilor şi al operatorilor economici, asupra cărora nu insistăm aici.

Cu toate că CE ne recomanda în cadrul PDE (după analiza aferentă exerciţiului bugetar 2019) să revenim până în anul 2022 la un deficit de sub 3%, raţiunile derivate din necesitatea combaterii efectelor pandemiei COVID-19 au determinat o măsură neaşteptată din partea UE. Mai exact, la 20 martie 2020, CE cu acordul Consiliului European, vine cu o derogare de la restricţiile impuse prin Pactul de Stabilitate şi Creştere (PSC/braţul corectiv). Este vorba despre adoptarea ”clauzei generale derogatorii” (CGD), potrivit căreia sunt permise abateri temporare şi ordonate de la regimul fiscal existent.

În baza CGD, respectivele abateri vizează regulile fiscal-bugetare ”atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, pentru toate SM aflate într-o situaţie de criză generalizată cauzată de o încetinire economică severă a zonei euro sau a UE în ansamblu.” (Expunere de motive la Legea de aprobare a plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021) Se subînţelege, CGD facilitează un tratament diferit şi pentru cheltuielile generate de pandemia COVID-19 în cadrul PDE. De aceea putem găsi în acest lucru un motiv pentru care procedura de deficit excesiv să nu ne mai pară atât de înspăimântătoare. Nu întâmplător, pentru anul în curs, deficitul bugetar este proiectat la 7,16% din PIB, iar pentru anul 2022 se estimează că nu va depăşi 5,84% din PIB. Aşadar devine de presupus că cel puţin pe termen mediu – 2-3 ani, respectiva procedură îşi va pierde funcţia de ghilotină în planul finanţelor publice naţionale.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Zboară, Puiule, zboară! Şi cu ce ne ajută că a zburat?

Cosmin PAȘCA

Zboară, Puiule, zboară! Şi cu ce ne ajută că a zburat?

Într-o ţară în care trenurile care transportă butuci la export stârnesc mai multe lacrimi pe Facebook decât imaginile cu pacienţii de la terapie intensivă, un astfel de subiect ar fi trebuit să scandalizeze opinia publică şi să producă un cutremur în structurile de putere din Palatul Victoria şi „conacul” din Modrogan.

Filmuletul zilei

opinii

Canonizare

Codrin Liviu CUȚITARU

Canonizare

„Dispariţia mea fizică devenise o urgenţă istorică... Iată că pigmeii mă venerează în sfârşit! Îmi pun numele pe plăcuţe, îmi sculptează chipul, îmi ridică osanale. S-a făcut dreptate. Acesta a fost dintotdeauna raportul real dintre mine şi ei! Ei, muritorii prosternaţi în admiraţie pentru adevăratul maestru, eu, olimpianul - nu bietul Hermes, ci Zeus, cum ar trebui de fapt să mă cheme, dacă ai mei ar fi fost un pic mai inspiraţi!”

Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie* - Capcana Facebook

Bogdan ILIESCU

Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie* - Capcana Facebook

„Reality is merely an illusion, albeit a very persistent one./ Realitatea este doar o iluzie, deşi una foarte persistentă” - Albert Einstein

Mircea Eliade & Vasile Conta. Coda (I)

Florin CÎNTIC

Mircea Eliade & Vasile Conta. Coda (I)

Ultima decadă a lunii aprilie marchează pentru mine două comemorări speciale ale unor figuri intelectuale româneşti de care s-a întâmplat să mă ocup şi care s-au săvârşit din viaţă una după alta, chiar dacă la un secol distanţă: Vasile Conta (21 aprilie 1882) şi Mircea Eliade (22 aprilie 1986).

pulspulspuls

Iar dumnezăieşte Cîţu la adresa Iaşului. De data asta chiar are şi de ce

Iar dumnezăieşte Cîţu la adresa Iaşului. De data asta chiar are şi de ce

Filmuleţul cu ameninţarea auditului la adresa şefilor de la Romsilva din judeţe puşi de PSD ca să-şi dea demisia şi să lase locul celor de la PNL, difuzat alaltăieri de băieţii de la Recorder, cică a picat cum mai prost nu numai pentru Gelu Puiu, băiatul de mingi al lui Flutur bucovineanul încă de pe vremea când era şef de ocol la Cârlibaba, cel care dădea telefoanele, sau pentru Alexe de la Iaşi, şeful lui, ci mai ales cică pentru PNL şi Cîţu. 

Caricatura zilei

Fără facebook

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.