Politica ieșeană nu prea dă șanse femeilor. Trei sferturi dintre candidați sunt bărbați

vineri, 24 mai 2024, 03:09
3 MIN
 Politica ieșeană nu prea dă șanse femeilor.  Trei sferturi dintre candidați sunt bărbați

Bărbații domină listele electorale din Iași. Listele electorale privind alegerile locale din Iași, care se vor desfășura pe data de 9 iunie, arată clar că bărbații alcătuiesc marea parte a candidaților.

Spre exemplu, numărul total al candidaților pentru Consiliul Județean (consilieri) este de 325. Dintre aceștia, 75% sunt bărbați și doar 25% sunt femei.

Mai departe, dacă ne raportăm strict la Consiliul Local Iași (consilieri), vorbim despre un total de 269 de candidați, 187 fiind bărbați (69,6%) și 82 femei (30,5%).

Din cele 9 partide, cele mai puține femei se regăsesc pe listele partidului PP (20%) și partidul PUSL (23,3%), iar cele mai multe pe listele de la PSI (61%), AUR (39,5%), SOS România, partidul Dianei Șoșoacă (39,5%), UDMR (30,2%).

Pentru șefia Consiliului Județean s-au înscris 8 candidați, printre bărbați (88%) existând o singură femeie, Iuliana Rățoi de la Partidul ,,Pro România” (12%).

Pentru primărie sunt 9 candidați, adică 8 bărbați (88,8%), și o singură femeie, Cosette Chichirău de la Partidul ,,Curaj” (11,2%).

În 2022, Gabriela Firea a depus în Parlament un proiect de lege prin care femeile să ocupe 30% din listele de la alegerile locale și în consiliile de administrație ale companiilor de stat.

 

De ce nu candidează mai multe femei?

 

Totodată,  întrebându-ne de ce majoritatea femeilor nu participă la viața politică, am cerut răspunsuri de la psihoterapeutul ieșean Mioara Claudia Rusu.

„Viziunea oamenilor asupra lumii, felul în care oamenii gândesc și văd viața și lumea. E greu de crezut, dar în majoritatea țărilor lumii de astăzi, femeile sunt încă văzute ca ființe umane de clasa a doua. Astfel, le este greu să dețină posturi de prestigiu deoarece se crede despre femei că ar fi slabe, fragile și incapabile să ia decizii în situații critice. Și s-ar crede ca doar bărbații au o asemenea viziune, însă și foarte multe femei au aceeași percepție. Cercetătorii au confirmat că până la 10% dintre țările din întreaga lume sunt conduse de femei. Apoi, stereotipurile de gen și dublu standard. Atribuirea statusurilor în societate în funcție de gen și faptul ca ce e permis unui bărbat nu e permis unei femei sau i se acceptă mai greu și aici vorbim și de discriminare de gen”, a declarat aceasta.

Mai departe, se pare că și  ideea conform căreia chiar femeile au complexe de inferioritate în raport cu bărbații, ar reprezenta un motiv pentru care nu se implică în politică. Astfel de complexe presupun o stimă de sine scăzută cu impact major asupra vieții profesionale.

,,Credeam că bărbații sunt singurii care văd femeile ca fiind inferioare. Dar recent, am aflat că până și femeile se consideră inferioare. De aceea se expun mai puțin și aderă într-un umăr atât de mic la viața politică a comunității în care trăiesc. Nu pentru ca nu ar avea ceva de zis. Pur și simplu sunt mai puțin încurajate, susținute moral, financiar, să se implice. Și aici putem vorbi și de inegalitatea de șanse a femeilor în multe aspecte ale vieții, chiar și atunci când vine vorba de politică”, a conchis psihoterapeutul.

După cum a precizat sociologul Ciprian Iftimoaei într-un articol publicat în ,,Ziarul de Iași”, indicele egalităţii de gen 2022, care măsoară situaţia egalităţii între femei şi bărbaţi în cadrul Uniunii Europeane, arată că progresele continuă într-un ritm foarte lent, cu o creştere de doar 0,6 puncte faţă de ediţia din 2021. Punctajul mediu la nivelul UE pe anul 2022 este de 68,6 puncte din 100, cu doar 5,5 puncte mai mare decât în 2010.

Pe de altă parte, printre ţările cu cele mai bune punctaje se numără Suedia, Danemarca şi Ţările de Jos. Ţările care se confruntă cu dificultăţi/ depun eforturi pentru a promova egalitatea de gen sunt Grecia, Ungaria şi România.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii