anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Politica microprudenţială vs. Politica macroprudenţială

GALERIE
Alin_Andries2
  • Alin_Andries2
- +

În perioadele de criză, autorităţile trebuie să adopte cele mai bune decizii astfel încât populaţia şi economia să fie cât mai puţin afectate. Din păcate, identificarea şi implementarea celor mai bune politici nu sunt sarcină uşoară. 

De exemplu, dacă discutăm despre sistemul financiar există două abordări diferite de a asigura stabilitatea sistemului financiar - adoptarea de politici microprudenţiale vs. politici macroprudenţiale. Termenul de macroprudenţialitate a început să fie din ce în ce mai folosit o dată cu declanşarea crizei financiare din 2008, ale cărei consecinţe au evidenţiat clar necesitatea asigurării stabilităţii întregului sistem financiar care să se reflecte într-o creştere economică sustenabilă [Andrieş A.M., Melnic F. (2019) Macroprudential policies and economic growth, Review of Economic and Business Studies, 12(1): 95 - 112]. În perioada de pre-criză, autorităţile reglementatoare au subestimat complexitatea interconexiunilor existente între instituţiile financiare, efectele generate de falimentul unei instituţii asupra sistemului financiar (contagiunea financiară), rolul instituţiilor considerate de o importanţă sistemică şi legăturile macro-financiare.

Politica microprudenţială practicată de băncile centrale şi autorităţile de supraveghere financiară în anii premergători crizei declanşate de falimentul băncii de investiţii Lehman Brothers în septembrie 2008 se baza pe ideea că asigurarea sănătăţii instituţiei individuale va asigura implicit şi sănătatea întregului sistem financiar. Criza financiară globală a evidenţiat deficienţele politicii microprudenţiale şi nevoia de a include în cadrul de reglementare o abordare macroprudenţială, care să considere interconectarea instituţiilor financiare şi efectele comportamentului colectiv al acestor instituţii asupra stabilităţii financiare.

Politica macroprudenţială poate fi definită raportându-ne la politica microprudenţială. Astfel, politica microprudenţială vizează stabilitatea instituţiilor bancare individuale, pe când politica macroprudenţială urmăreşte asigurarea stabilităţii sistemului financiar în ansamblu. Obiectivul principal al politicii microprudenţiale este protecţia investitorilor şi a deponenţilor instituţiei respective, iar cel al politicii macroprudenţiale este de a evita pierderile macroeconomice generate de instabilitatea sistemului financiar. Dacă ne referim la factorii de risc, în cazul politicii microprudenţiale aceştia sunt exteriori instituţiilor de credit (exogeni), în timp ce pentru politicile macroprudenţiale factorii de risc sunt generaţi de comportamentul colectiv al băncilor (endogeni). Riscul vizat de politica microprudenţială este de tip idiosincratic (particularizat la o anumită instituţie de credit), iar la cea macroprudenţială este de tip sistemic (specific tuturor instituţiilor).

Mai mult, politica macroprudenţială identifică riscurile care ameninţă stabilitatea sistemului financiar şi semnalează autorităţile relevante pentru a implementa măsurile necesare. Aceste riscuri pot fi generate în diferite domenii ale politicilor publice (microprudenţiale, macroeconomice, structurale etc.). Dacă măsurile adoptate vor fi eficiente în gestionarea riscurilor, mediul în care activează instituţiile individuale va fi mai stabil şi va facilita conduita politică a autorităţii de supraveghere microprudenţiale. Dacă politica microprudenţială susţine sănătatea instituţiei individuale, se va asigura şi o gestionare mai eficientă a contribuţiei fiecărei instituţii la riscul sistemic. Astfel, cele două politici se susţin reciproc şi se completează în vederea asigurării stabilităţii financiare.

Interacţiunea dintre cele două tipuri de politici poate da naştere şi unor situaţii de conflict şi tensiune, în principal, datorită obiectivelor diferite, a riscurilor vizate şi a cadrului instituţional existent. În primul rând, o situaţie de conflict poate fi generată de faptul că instrumentele celor două politici sunt aproximativ aceleaşi, dar servesc unor obiective şi autorităţi de implementare diferite. Instrumentele macroprudenţiale sunt instrumente microprudenţiale, dar care au fost ajustate pentru a atinge obiective macroeconomice. Spre exemplu, politica microprudenţială ajustează necesarul de capitalul în funcţie de riscul individual al băncii, pe când politica macroprudenţială ajustează capitalul în funcţie de ciclul financiar existent şi importanţa sistemică.

Astfel, obiectivul final al politicilor microprudenţiale este de a proteja consumatorul final (investitor, deponent), pe când în cazul politicilor macroprudenţiale este de a evita pierderile economice (reducerea PIB). Aceste politici trebuie să fie implementate într-o manieră coordonată, deoarece instituţiile individuale au un rol important în construirea şi transmiterea riscului sistemic (în special instituţiile „too-big-to-fail”), iar politicile macroprudenţiale manifestă un impact asupra instituţiilor individuale. Astfel, aceste politici sunt complementare, controlând atât contribuţia, cât şi expunerea instituţiilor financiare la riscul sistemic.

În adoptarea mixului de politici, autorităţile trebuie să ţină cont de faptul că efectele acestora pot fi diferite pe termen scurt vs. termen lung, astfel anumite măsuri care au efecte pozitive imediat pot genera externalităţi negative pe termen lung.

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Costel Alexe şi lecţia alegerilor de duminică

Cosmin PAȘCA

Costel Alexe şi lecţia alegerilor de duminică

Cea mai importantă concluzie a alegerilor din weekend este că PNL împreună cu USR PLUS l-ar fi învins pe Chirica dacă ar fi semnat din timp un acord politic. Ar fi câştigat Primăria fără să „livreze” un candidat extraordinar, fără bani publici aruncaţi de Guvernul Orban în campanie, fără cine ştie ce val de emoţie care să mobilizeze tinerii la urne.

Filmuletul zilei

opinii

Zgripţurisme

Codrin Liviu CUȚITARU

Zgripţurisme

„Domnule profesor, eu nu sunt, cu adevărat, politicos şi nici măcar influenţat de retorica rusofonă (unii cred că aş trăi sub umbrela discursului bombastic răsăritean, din unghiul formaţiei mele profesionale!). Ca să fiu sincer până la capăt, eu rămân numai precaut în eschiva mea ceremonioasă. Mă apăr deci prin intermediul formulelor supradimensionat-politicoase. De trădare, de dezamăgire, de vulgaritate, de intruziune.”

Politica monetară de la convenţional la neconvenţional

Alin ANDRIEȘ

Politica monetară de la convenţional la neconvenţional

Crizele financiare au un impact considerabil şi în ceea ce priveşte politica monetară implementată de băncile centrale, precum şi asupra obiectivelor şi instrumentelor utilizate de acestea. 

Despre Iaşi (III)

George ŢURCĂNAŞU

Despre Iaşi (III)

Un Iaşi puternic, capabil să concureze cu oraşe situate dincolo de limitele regionale (Clujul, Timişoara, Chişinăul, Lvov-ul, Poznan sau Odesa), e o condiţie sine qua non pentru competitivitatea regiunii noastre. Un Iaşi puternic, un Galaţi puternic, un Bacău sau o Suceavă puternice, toate aflate în relaţii de interdependenţă, reprezintă reperele principale ale coeziunii nostre teritoriale.

pulspulspuls

Concluziuni ale alegerilor de la Iaşi: lotul doi, veleatul trei

Concluziuni ale alegerilor de la Iaşi: lotul doi, veleatul trei

Iată, stimaţi electori şi scumpiţe electoriţe, că a venit pe azi şi rândul analizei post-alegeri de la PSD Iaşi, după ce am trecut prin ciurul raţiunii şi prin dârmonul aritmeticii electorale situaţiunile din PNL, apoi de la trupa de strânsură a dipotatului dârvar, dar şi situaţiunea delicată şi neaşteptată dintre Alexe şi Chirica, după noile scoruri ale fiecăruia. 

Caricatura zilei

Renumărare

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.