Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Politica monetară şi inflaţia

GALERIE
Alin Andries
  • Alin Andries
- +

În ultima perioadă se discută foarte mult despre creşterea preţurilor şi reducerea puterii de cumpărare, dar mai puţin despre soluţii şi măsurile ce ar trebui adoptate de autorităţi. Preţurile de consum au crescut în România şîn aprilie?ţ cu 3,7% comparativ cu luna martie 2022, astfel rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 a atins nivelul de 13,8% cel mai ridicat din 2004 când rata inflaţiei a fost 11,9%ş1ţ. 

Inflaţia este un fenomen monetar cauzat de o creştere mai rapidă a cantităţii de bani din economie în comparaţie cu creşterea economică. Aceasta este şi situaţia în România, masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lui 2021 un sold de 564 424 milioane lei, comparativ cu 148 043,6 milioane in 2007 (o creştere cu 281%), iar Produsul Intern Brut (PIB) a crescut în aceeaşi perioadă doar cu 177%, astfel ponderea în PIB a masei monetare (agregatul M3) a crescut de la 34,8% la 47,8% în PIB (o creştere de peste 37%). Mai mult, ponderea în PIB a masei monetare în sens restrâns (M1 - Numerar în circulaţie şi Depozite overnight) a crescut în aceeaşi perioadă cu peste 83%.

Băncile centrale sunt criticate pentru faptul că au pierdut lupta cu inflaţia şi că nu au adoptat măsurile necesare pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Astfel se pune următoarea întrebare: Are banca centrală instrumentele necesare pentru a menţine inflaţia în limitele stabilite şi pentru a evita episoadele de hiperinflaţie şi consecinţele lor tragice asupra bunăstării? Dacă aceste instrumente există, atunci banca centrală (dar şi celelalte autorităţi) au capacitatea şi dorinţa de a le utiliza?

Principalele instrumente de politică monetară pe care Banca Naţională a României (BNR) le are la dispoziţie în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor sunt operaţiunile de piaţă monetară, facilităţile permanente acordate instituţiilor de credit şi rezervele minime obligatorii.ş2ţ Astfel principalele măsuri pe care le poate adopta BNR în vederea reducerii inflaţiei sunt majorarea ratelor de dobândă (de politică monetară, pentru facilitatea de creditare şi la facilitatea de depozit) şi reducerea lichidităţii de pe piaţa monetară. Banca Naţională a României a crescut rata dobânzii de politică monetară începând cu octombrie 2021 de la 1,25% până la 3,75% începând cu 11 mai 2022. Aceste creşteri au urmărit reducerea inflaţiei, precum şi ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi stimularea economisirii. Până în prezent aceste măsuri s-au dovedit insuficient iar credibilitatea băncii centrale a avut de suferit mai ales că populaţia îşi mai aduce aminte de perioada 1990-2004 când inflaţia a fost foarte ridicată. Credibilitatea este principalul activ al unei bănci centrale şi este esenţială în implementarea politicii monetare deoarece existenţa credibilităţii permite ancorarea durabilă a aşteptărilor inflaţioniste la nivelul agenţilor economici şi populaţiei deoarece deciziile şi comportamentul acestora se vor baza într-o măsură tot mai mare pe informaţiile furnizate de către banca centrală.

Nu trebuie să uităm că actuala criză inflaţionistă are loc în contextul şocurilor globale pe partea ofertei - întreruperea lanţului de aprovizionare mai ales din China, dar mai ales de criza energetică şi creşterea preţurilor produselor agroalimentare amplificate şi prelungite de războiul din Ucraina şi de sancţiunile impuse Rusiei. Astfel, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară (2,5% ±1 pp), nu sunt suficiente doar măsurile de politică monetară, ci trebuie adoptate şi politici economice de creştere a ofertei în vederea reducerii soldului negativ al balanţei comerciale, dar mai ales implementare unei politici fiscale restrictive în vederea reducerii deficitului bugetar.

Potrivit lui Milton Friedman „Inflaţia este o boală veche, veche” iar tratamentul împotriva inflaţiei este „reducerea ritmului de creştere a cheltuielilor totale”, dar acest remediu implica şi externalităţi negative (efecte secundare temporare) – reducerea tranzitorie a creşterii economice şi creşterea tranzitorie a şomajului. Aceste efecte secundare sunt cu mult mai reduse comparativ cu costurile generate de odezvoltare necontrolată a inflaţiei care conduce, de regulă, la o recesiune majoră. Obiectivul băncii centrale, similar cu cel al unui doctor prudent, ar trebui să fie maximizarea bunăstării economiei (pacientului) pe termen lung, nu confortul acestuia pe parcursul mai multor zile, astfel scopul măsurilor adoptate trebuie să fie stabilitatea preţurilor pe termen lung (într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile) şi nu doar pe termen scurt. Aşa cum sugera şi economistul francez Frédéric Bastiat, efectele unei politici trebuie analizate şi pe termen lung, nu doar pe termen scurt, pentru a nu pierde din vedere ceea ce se va desfăşura în perspectivă.

 

ş1ţ https://insse.ro/cms/ro/content/ipc%E2%80%93serie-de-date-anuala

ş2ţ https://www.bnr.ro/Instrumentele-de-politica-monetara-3327.aspx

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri