anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 29.06.2022

Politica monetară şi inflaţia

GALERIE
Alin Andries
  • Alin Andries
- +

În ultima perioadă se discută foarte mult despre creşterea preţurilor şi reducerea puterii de cumpărare, dar mai puţin despre soluţii şi măsurile ce ar trebui adoptate de autorităţi. Preţurile de consum au crescut în România şîn aprilie?ţ cu 3,7% comparativ cu luna martie 2022, astfel rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 a atins nivelul de 13,8% cel mai ridicat din 2004 când rata inflaţiei a fost 11,9%ş1ţ. 

Inflaţia este un fenomen monetar cauzat de o creştere mai rapidă a cantităţii de bani din economie în comparaţie cu creşterea economică. Aceasta este şi situaţia în România, masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lui 2021 un sold de 564 424 milioane lei, comparativ cu 148 043,6 milioane in 2007 (o creştere cu 281%), iar Produsul Intern Brut (PIB) a crescut în aceeaşi perioadă doar cu 177%, astfel ponderea în PIB a masei monetare (agregatul M3) a crescut de la 34,8% la 47,8% în PIB (o creştere de peste 37%). Mai mult, ponderea în PIB a masei monetare în sens restrâns (M1 - Numerar în circulaţie şi Depozite overnight) a crescut în aceeaşi perioadă cu peste 83%.

Băncile centrale sunt criticate pentru faptul că au pierdut lupta cu inflaţia şi că nu au adoptat măsurile necesare pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Astfel se pune următoarea întrebare: Are banca centrală instrumentele necesare pentru a menţine inflaţia în limitele stabilite şi pentru a evita episoadele de hiperinflaţie şi consecinţele lor tragice asupra bunăstării? Dacă aceste instrumente există, atunci banca centrală (dar şi celelalte autorităţi) au capacitatea şi dorinţa de a le utiliza?

Principalele instrumente de politică monetară pe care Banca Naţională a României (BNR) le are la dispoziţie în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor sunt operaţiunile de piaţă monetară, facilităţile permanente acordate instituţiilor de credit şi rezervele minime obligatorii.ş2ţ Astfel principalele măsuri pe care le poate adopta BNR în vederea reducerii inflaţiei sunt majorarea ratelor de dobândă (de politică monetară, pentru facilitatea de creditare şi la facilitatea de depozit) şi reducerea lichidităţii de pe piaţa monetară. Banca Naţională a României a crescut rata dobânzii de politică monetară începând cu octombrie 2021 de la 1,25% până la 3,75% începând cu 11 mai 2022. Aceste creşteri au urmărit reducerea inflaţiei, precum şi ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi stimularea economisirii. Până în prezent aceste măsuri s-au dovedit insuficient iar credibilitatea băncii centrale a avut de suferit mai ales că populaţia îşi mai aduce aminte de perioada 1990-2004 când inflaţia a fost foarte ridicată. Credibilitatea este principalul activ al unei bănci centrale şi este esenţială în implementarea politicii monetare deoarece existenţa credibilităţii permite ancorarea durabilă a aşteptărilor inflaţioniste la nivelul agenţilor economici şi populaţiei deoarece deciziile şi comportamentul acestora se vor baza într-o măsură tot mai mare pe informaţiile furnizate de către banca centrală.

Nu trebuie să uităm că actuala criză inflaţionistă are loc în contextul şocurilor globale pe partea ofertei - întreruperea lanţului de aprovizionare mai ales din China, dar mai ales de criza energetică şi creşterea preţurilor produselor agroalimentare amplificate şi prelungite de războiul din Ucraina şi de sancţiunile impuse Rusiei. Astfel, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară (2,5% ±1 pp), nu sunt suficiente doar măsurile de politică monetară, ci trebuie adoptate şi politici economice de creştere a ofertei în vederea reducerii soldului negativ al balanţei comerciale, dar mai ales implementare unei politici fiscale restrictive în vederea reducerii deficitului bugetar.

Potrivit lui Milton Friedman „Inflaţia este o boală veche, veche” iar tratamentul împotriva inflaţiei este „reducerea ritmului de creştere a cheltuielilor totale”, dar acest remediu implica şi externalităţi negative (efecte secundare temporare) – reducerea tranzitorie a creşterii economice şi creşterea tranzitorie a şomajului. Aceste efecte secundare sunt cu mult mai reduse comparativ cu costurile generate de odezvoltare necontrolată a inflaţiei care conduce, de regulă, la o recesiune majoră. Obiectivul băncii centrale, similar cu cel al unui doctor prudent, ar trebui să fie maximizarea bunăstării economiei (pacientului) pe termen lung, nu confortul acestuia pe parcursul mai multor zile, astfel scopul măsurilor adoptate trebuie să fie stabilitatea preţurilor pe termen lung (într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile) şi nu doar pe termen scurt. Aşa cum sugera şi economistul francez Frédéric Bastiat, efectele unei politici trebuie analizate şi pe termen lung, nu doar pe termen scurt, pentru a nu pierde din vedere ceea ce se va desfăşura în perspectivă.

 

ş1ţ https://insse.ro/cms/ro/content/ipc%E2%80%93serie-de-date-anuala

ş2ţ https://www.bnr.ro/Instrumentele-de-politica-monetara-3327.aspx

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

G7 reîncărcat

Lucian DÎRDALA

G7 reîncărcat

În sine, ideea ca G7 să devină un centru de coordonare spune multe despre aşteptările liderilor occidentali în privinţa următorilor ani: competiţie strategică acerbă, punctată de riscuri militare. Ar fi un mediu în care această structură de cooperare între „Cei Şapte” şi-ar putea dovedi utilitate, după spulberarea optimismului legat de globalizare şi noua concordie între democraţii şi dictaturi.

opinii

„Războiul sfânt” al rasei

Florin CÎNTIC

„Războiul sfânt” al rasei

Astăzi, 29 iunie, la ora 14.30, la Ateneul Naţional din Tătăraşi, Marius Turda, istoric şi universitar de clasă internaţională, profesor la Universitatea Oxford Brooks, lansează ediţia românească a unei cărţi esenţiale pentru înţelegerea ideilor şi politicilor consacrate rasei şi eugenismului în Ungaria secolulului XX. Evenimentul cuprinde şi vernisajul unei expoziţii itinerante, care va rămâne o lună pe simezele Ateneului, şi care merită şi ea a fi urmărită.

The Show must go on!

Radu PĂRPĂUȚĂ

The Show must go on!

Fraţilor şi surorilor, merită să vorbim puţin despre pandemia consensuală şi dementocratică planetară. Ce-i drept, acum se stinge uşor, dar nimic nu ne face să credem că nu mai poate reapărea: din nou sau sub alte forme, mai atroce, iar „măsurili” tot mai erect comunistoide, de ar rânji cu gura până la urechi Ceaşcă de ar mai trăi: „V-am zis eu că măsurili trebui luate”.

Bill Evans - un romantic al avangardei

Alex VASILIU

Bill Evans - un romantic al avangardei

La sfârşitul lunii februarie 1957 era publicat în America de Nord albumul discografic New Jazz Conceptions - momentul impunerii lui Bill Evans printre cei mai inovatori, mai influenţi muzicieni din istoria acestui tip de artă. Raportul inovaţie - influenţă a fost rar stabilit în jazz-ul modern, însă Bill Evans poate fi considerat un caz fericit, mai ales că a rămas în istorie cu preafrumoasa, cuprinzătoarea formulă un romantic al avangardei.

pulspulspuls

Cum a stat şăful cel mare pân’ la ziuă-n club, dând peste cap programul?

Cum a stat şăful cel mare pân’ la ziuă-n club, dând peste cap programul?

Pentru că ieri am auzit că a ieşit oleacă de tevatură prin politichia de Bahlui legat de ceea ce remarcam noi într-un pulsuleţ, am zis că musai să venim cu oarece precizări suplimentare pe astăzi, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

BAC

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.