Poluarea aerului ucide anual 14.000 de români: cel mai mare număr din Europa. Iașul este campion național la poluare
România se confruntă cu o criză gravă a calității aerului, situându-se pe locul cinci în Uniunea Europeană în topul țărilor cu cele mai multe decese cauzate de poluare. Conform celor mai recente date publice ale Directoratului General pentru Mediu al Uniunii Europene și Agenției Europene pentru Mediu, în 2023 peste 14.000 de români și-au pierdut viața din cauza particulelor fine din aer, care afectează în special marile orașe precum București, Iași sau Cluj. Traficul intens, emisiile industriale și încălzirea necontrolată a locuințelor sunt principalele surse ale acestei probleme de sănătate publică.
În 2023, România a înregistrat 14.065 de decese legate direct de expunerea pe termen lung la particulele fine din aer, conform datelor publicate de Agenția Europeană pentru Mediu. Aceasta poziționează țara noastră pe locul cinci în Uniunea Europeană în topul țărilor cu cele mai multe victime ale poluării aerului. Orașe mari precum Iași, București și Cluj-Napoca se confruntă cu niveluri ridicate de poluare, cauzate în principal de traficul intens, emisiile industriale și încălzirea locuințelor cu surse necontrolate.
În Iași, de exemplu, aerul respirat zilnic conține cantități periculoase de particule fine (PM2.5), care pătrund adânc în plămâni și pot ajunge în sânge, declanșând afecțiuni grave precum boli cardiovasculare, diabet, cancer pulmonar sau afecțiuni respiratorii cronice. Bucureștiul, cu traficul său aglomerat și zonele industriale, nu face excepție, iar probleme similare sunt raportate și în alte centre urbane mari din țară.
Clasamentul negru al deceselor
Comparativ cu alte state europene, România se situează între Germania și Franța, țîri însă cu o populație aproape triplă, în ceea ce privește numărul de decese atribuite poluării aerului. Italia conduce în clasament, cu peste 43.000 de decese, urmată de Polonia și Germania – situație care subliniază importanța măsurilor urgente pentru protecția sănătății publice și a mediului.
În acest context, recent, Uniunea Europeană revizuit Planul de Acțiune pentru Poluare Zero adoptat în 2021, un pilon esențial al Pactului Ecologic European. Obiectivul major este reducerea cu cel puțin 55% a deceselor premature cauzate de poluarea aerului până în 2030, printr-un set amplu de măsuri care vizează transportul, industria, gestionarea deșeurilor și protecția solului și apei.
Pentru România, implementarea acestui plan înseamnă atât întărirea controalelor și reglementărilor pentru sursele majore de poluare, cât și investiții în infrastructură verde și tehnologii curate. Orașele mari vor beneficia de politici locale care să limiteze emisiile, să reducă traficul și să promoveze surse de energie regenerabilă în încălzire.
Lupta pentru un aer mai curat nu este doar o chestiune ecologică, ci o necesitate urgentă pentru sănătatea publică și calitatea vieții. România, alături de restul Europei, trebuie să accelereze pașii pentru a proteja generațiile viitoare și a-și asuma rolul de lider în combaterea poluării – iar Iașul va trebui să asigure la rândul său un aer mai curat pentru locuitori.

Publicitate și alte recomandări video