Citiți aici integral Ziarul de Sănătate nr. 15

„Se diagnostichează târziu, în stadii inoperabile, avansate, iar din acest moment al diagnosticului supraviețuirea este foarte redusă. Acești pacienți… și este valabil peste tot în lume asta, au o rată de supraviețuire la cinci ani de sub 13%. De aceea insistăm în tratarea BPOC pe această medicație, care asociază trei medicamente în unul singur, care reduce riscul de mortalitate, iar până acum nu exista așa ceva. Ne dorim ca aceste medicații care reduc riscul de exacerbare a bolii să fie compensate integral de statul român”, a punctat prof.dr. Roxana Ulmeanu.

Vorbim prea puțin despre poluare, deși sunt zeci de mii de victime

Dr. Ulmeanu spune că vorbim prea puțin de poluare, în general, deși este o problemă semnificativă la nivel mondial. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, peste 4,2 milioane de decese premature în întreaga lume survin după expunerea la particulele fine: prin BPOC, cancer pulmonar, boli cardiovasculare și alte diferite tipuri de cancere.

„Decesele premature legate de poluarea aerului se învârt în jurul sănătății plămânului în procent de 52%. Sunt peste 60.000 de decese pe an din cauza acestei alterări a atmosferei și decesele s-au triplat începând cu anii ’60 din cauza catastrofelor naturale cauzate de încălzirea globală. Din 1850 fiecare deceniu a fost mai cald decât cel anterior, nivelul mării este în creștere, ghețarii se topesc, nivelul oceanelor se schimbă. Căldura extremă riscă creșterea deceselor la BPOC și boli cardiovasculare”, a explicat specialistul.

„Vinovații” îi știm și vorbim des despre ei: particulele fine de 2,5 sau 10 microni. Sunt poluanți din aer care exacerbează afecțiunile cronice, cresc mortalitatea pentru BPOC, riscul de astm, dar și numărul de pacienți spitalizați în stadii severe. Prof.dr. Roxana Ulmeanu spune că o altă statistică a OMS arată că, la nivel mondial, nouă din zece persoane din lume respiră un aer poluat. Iar o statistică îngrijorătoare atinge și România: poluarea aerului din gospodărie din zona rurală.

În acele locuri unde oamenii s-au încălzit și încă se mai încălzesc cu foc deschis, compuși din cărbune și biomasă, lemn de proastă calitate, gunoi de animale sau deșeuri din culturi de plante, există riscul apariției de BPOC, chiar dacă nu au fumat în viața lor sau nu au fost expuși noxelor din oraș.

„Vedem femei venite la spital cu BPOC care nu ar fi fumat în viața lor, dar au făcut din cauza poluării aerului din gospodării. Aceasta cauzează BPOC, cancer pulmonar, crește riscul de accident vascular cerebral, boală cardiacă ischemică”, a subliniat expertul.

PM-urile de 2,5, cele mai nocive

Ghidurile calității vieții, reactualizate anual de OMS, spun că 91% din populația lumii locuiește în teritorii în care criteriile de calitate a aerului nu sunt respectate. Iar principalii factor poluanți sunt particulele de materie PM, pe care dr. Ulmeanu le numește „cele mai nenorocite dintre toate pentru că sunt în primul rând factor clar cauzator de cancer”.

„Aceste particule de aerosoli atmosferici nu le vedem pentru că sunt prea mici: e vorba de praf, de murdărie etc. Cele care formează fumul, spre exemplu, sunt mari și întunecate și pot fi văzute, dar celelalte sunt atât de mici încât pot fi detectate doar cu microscopul electronic. Sunt particule inhalabile foarte mici. Un fir de păr este de vreo 30 de ori mai mare decât cea mai mică particulă fină. PM 2,5 sunt compuși organici, metalici, iar PM 10 praf, polen sau mucegai”, a precizat prof.dr. Roxana Ulmeanu.

Riscul acestora provine din faptul că ajung adânc în căile aeriene mici și în țesutul pulmonar propriu-zis, au abilitatea de a trece în sânge la nivelul săculeților alveolari, iar pentru cancerul pulmonar această poluare este „un ucigaș invizibil”.

„Cele de 2,5 microni sau mai mici pot duce la o creștere a ratei de cancer pulmonar până la 36%, conform unor studii. Au fost urmărite într-un astfel de studiu 200.000 de persoane, toți nefumători, în perioada 1982 – 2008. 1.100 au ajuns să moară de cancer de plămân, o creștere a mortalității de 27% care a fost clar legată de particulele de 2,5 microni”, a mai spus prof.dr. Roxana Ulmeanu.

Suntem înconjurați de gaze poluante, dar și de microplastic

Există și mai multe surse de poluare: în orașele mari, intersecțiile aglomerate aduc noxele de la mașini, cele mai dăunătoare fiind cele diesel. Și ozonul de la nivelul solului aduce un grad ridicat de poluare, provocând o reacție fotochimică nocivă și contribuind la rândul său la încălzire. Dioxidul de azot, spune dr. Ulmeanu, este și el unul dintre factorii la care, expuși fiind, poate declanșa BPOC, dar și astm, și alături de particulele mici purtate în aer sunt un factor de risc suplimentar pentru cancerul pulmonar.

„Și dioxidul de sulf are riscurile sale, iar metanul este un gaz cu efect de seră puternic. Este și un cerc vicios: emisiile de metan duc la topirea stratului de permafrost de la poli sau din tundre, care la rândul lor au emisii de metan, care încălzesc și mai mult atmosfera și care produc și mai multe topiri. O altă problemă pe care nu o dezbatem încă suficient de mult este poluarea cu microplastic, cu particule de sub 5 mm, pe care le găsim adesea în hainele noastre, în produse de igienă și cosmetică. Toate ecosistemele marine, de la creveții din Canalul Mânecii, la Marea Nordului, Marea Baltică, midiile și sarea de mare, totul este contaminat de aceste particule de microplastic. Iar această faună marină intră în alimentația noastră, în timp ce din haine, prin curățare, ajunge la nivelul corpului uman de la păr, la salivă, în plămâni, ficat, laptele matern, placentă și rinichi: e peste tot”, a punctat dr. Roxana Ulmeanu.

Riscurile acestor poluări cu microplastic le vom afla pe viitor, în contextul comorbidităților generale ale populației, dar ele nu vor fi cu siguranță de neglijat, explică specialistul.

Publicitate și alte recomandări video