Polul saraciei din UE, la 35 km de Iasi

«Ziarul de Iasi» a fost in acest sat in care saracia crunta s-a cuibarit definitiv si publica astazi un incitant reportaj despre cit de grea este viata aici. Ce pronosticuri fac politicienii locali despre ziua in care minimele standarde ale UE privind gradul suportabil de saracie vor ajunge si pe coclaurii de la Crucea.

Uniunea Europeana este inca foarte departe de satele Iasului. Ca un facut, Romania nu este cea mai saraca tara din statele UE, dar regiunea de Dezvoltare Nord-Est, din care face parte si judetul Iasi, este cea mai saraca regiune din intreaga UE. Mai saraca chiar decit regiunea Yuzhen Tentralen, etalonul bulgar al saraciei. Din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, cea mai inapoiata localitate este, potrivit statisticilor oficiale, comuna Lungani, unde trei sferturi din populatie este inclusa in categoria saracilor. In aceasta comuna, satul in care nimeni nu ar vrea sa traiasca este Crucea. Reporterii „Ziarului de Iasi" au fost in acest satuc si au calcat pragul celei mai sarace familii din Crucea. Familie despre care, cu o anumita aproximatie, se poate spune ca este cea mai saraca familie europeana.

Au scapat la urzici

Mirosul saraciei poate fi simtit inca de cum ajungi in comuna Lungani, situata la circa 7 kilometri stinga de orasul Podu Iloaiei. Am intrebat din poarta in poarta de cel mai sarac dintre saracii unei comunitati care de trei luni se poate considera ca fiind europeana cu drepturi depline. Toti au indreptat degetul spre un spatiu care parea mai mult un maldar de lut decit un camin. Fara poarta, fara gard, fara copaci, un spatiu pustiu era populat de 13 suflete de om si 3 de ciine. Nici iarba parca nu vrea sa creasca linga o casa care parea desprinsa dintr-o lume de inceput. Liliac Zagan este cunoscut ca fiind cel mai sarman om din Crucea, satul cel mai sarac din judet. „E vai de capul lui. Are multi copii, nu are pamint", ii pling de mila satenii din intreaga comuna. Despre Zagan s-ar putea spune ca traieste ca acum o suta de ani. Doar firele de electricitate legate de acoperisul darapanat iti mai aduc aminte ca traiesti totusi in secolul XXI. Singurul element care desparte lumea lui Zagan de lumea celor din jur este usa casei, pe care fiecare membru al camarutei din lut o trage repede dupa el. „Am avut 12 copii, dar o fata s-a maritat si acum am 11. Cum sa traiesc doar cu alocatia lor si cu un ajutor social pe care intr-o luna il primesc, in alta nu? Unde sa ma duc?", ne spune Zagan ridicind din umeri. „Mai mergem cu ziua prin sat, dar credeti ca-i de ajuns?", completeaza Carmen, sotia lui Liliac, care nu s-a miscat din pragul casei incercind parca sa-si apere singura avere pe care o detine.
Om in floarea virstei, la 42 de ani, Zagan Liliac se uita la cei 11 copii care se inghesuie intr-o camera si ridica din umeri nedumerit, nici el nu stie cum i-ar putea ajuta. „Stiu ca pot pleca cu buletinul din tara, am zis sotiei sa plecam la munca si cu fata aia mai mare, dar cu astia micii cine sta?", se intreaba cu ochii pierduti Zagan. Cel mai mare copil care locuieste in bordeiul lui Liliac este un baiat de 17 ani care nu a fost nici o zi la scoala. „S-a insurat, si-a luat cal si caruta, dar a divortat repede. Cine sa-l angajeze ca muncitor pe undeva? Cel mai mic copil este fetita, de doi ani. Acum, daca luna asta nu mi-au dat nici ajutorul social, nu am nici ce da de mincare la copii, mai rup niste urzici de pe linga casa si le fac ceva", ne-a spus cu ochii pierduti Zagan.
Familia din satul Crucea traieste cu putin peste 300 de lei lunar. Practic, singurele venituri stabile ale familiei sint reprezentate de alocatiile celor 11 copii si de ajutorul social platit de primaria comunei. Astfel, fiecare membru al familiei Zagan traieste timp de o luna cu 23 de lei. Bani care nu ajung nici macar pentru o piine pe zi.

Cinci prajini de papusoi

Copiii familiei Zagan isi iau zilnic prinzul la scoala, la care se duc mai mult pentru ca primesc cite un pahar de lapte si o bucata de piine, dar si pentru ca asa parintii pot lua in fiecare luna alocatia. „Ii lasam la scoala pentru ca nu primim cecul daca nu se duc, si nu am avea ce minca", explica Zagan. Copiii imbracati cu haine care le sint prea mari, plini de glod, se uita cu ochii tristi la parintii care nu contenesc sa se plinga de traiul greu pe care il duc. Spatiul dintre drumul infundat, casa darapanata si gradina stearpa nu este delimitat decit de trei scinduri care stau sa cada. „Nu am pus inca nimic in pamint. Avem 5 prajini pe care o sa punem papusoi, macar de mamaliga sa avem", spune Zagan, increzator ca bucata de pamint nu o sa-l lase sa moara de foame. Chiar daca nu are nici dupa ce bea apa, Zagan stie ca puterea lui sta in votul pe care il indeasa in urne o data la patru ani. „Ce putem sa asteptam? Asteptam alegerile, ca poate asa mai schimbam si noi ceva acolo sus, ca de acolo ne vin toate", spune el zimbind.

De ce s-a cuibarit polul saraciei chiar in Lungani

Datele statistice arata ca desi Bulgaria este mai saraca decit Romania, Regiunea de Nord-Est din tara noastra este cea mai saraca regiune din intreaga Uniune Europeana. Conform datelor statistice ale UE, produsul intern brut in cadrul Regiunii Nord-Est este de aproape cinci ori mai mic decit PIB-ul european. Totodata, Regiunea Nord-Est este cea mai saraca regiune din intreaga UE, mai saraca chiar decit regiunile bulgaresti. Pe de alta parte, potrivit datelor dintr-un studiu intocmit acum doi ani de Comisia Nationala Antisaracie si de Promovare a Incluziunii Sociale, comuna ieseana Lungani are cea mai mare rata a saraciei din Romania, de peste 70%. „Nu s-a schimbat nimic in ultimii ani. Tot cei mai saraci din tara am ramas", ne-a confirmat statisticiile Constantin Simion, viceprimarul comunei Lungani. Cu un buget de 2,5 milioane RON, comuna se afla la limita subzistentei. „Singurele surse de venit sint cresterea animalelor si agricultura, dar produsele nu sint comercializate si nu aduc profit. Mai mult pentru consumul fiecarei familii", a explicat primarul localitatii, Gheorghe Pricopie. Doua din cele patru sate ale comunei sint cunoscute ca fiind cele mai sarace din regiune. Astfel, locuitorii din Crucea si Zmeu traiesc mai mult din ajutoare sociale. „Din peste 5.500 de locuitori, 32% sint rromi. In satul Crucea sint si mai multi, din 2.000 de locuitori, aproximativ 50% sint de etnie rroma", a afirmat Pricopie. Autoritatile locale sustin ca rata ridicata a saraciei este determinata de de prezenta in numar mare a populatiei de etnie rroma, de lipsa locurilor de munca, dar si de numarul ridicat de copii. Mai mult, lipsa terenurilor productive si a investitorilor care sa ofere locuri de munca determina, de asemenea, o rata ridicata a saraciei. In comuna Lungani, pina si persoanele care au plecat la munca in strainatate sint putine la numar. Potrivit autoritatilor, doar 50-60 de persoane au parasit localitatea pentru a lucra in strainatate. Astfel, singurii care ar putea influenta economic comunitatea, „capsunarii", sint in proportie de doar 1% din totalul populatiei, fata de comune ca Butea sau Halaucesti, unde proportia celor plecati in strainatate se ridica la aproape 25%. „Noi am mai asfaltat drumurile, am mai pietruit, am depus pe proiect pentru alimentare cu apa, poate vor veni investitori si aici sa se mai miste ceva in comuna", a spus viceprimarul.

Pentru politicieni, cheia dezvoltarii este infrastructura

Cind vor scapa satele precum cele din Lungani de saracia lucie in care se zbat? Factorii de decizie, reprezentantii administratiei si politicienii, sustin ca una dintre solutii pentru a ridica economic aceste comunitati este dezvoltarea infrastructurii. „Prima solutie este aceea de a avea o conducere locala care sa fie interesata de dezvoltarea localitatii. De aici porneste totul", a precizat senatorul PD Dan Carlan. Acesta a mai afirmat ca este necesar ca reprezentantii comunitatilor sa identifice surse de finantare si ca trebuie sa acceseze cit mai multe fonduri. „Orice primar care se ingrijeste de soarta comunei scrie proiecte si le depune. O marunta viata economica nu poate fi gindita daca nu exista infrastructura. Intr-o comuna in care intra noroiul pina la git, nimeni nu are curajul sa-si investeasca banii si sperantele", a afirmat Carlan. Totodata, senatorul PSD Ion Solcanu sustine ca accesarea fondurilor europene ar putea fi o solutie pentru asemenea comunitati sarace. „Acestor comunitati nu li se poate schimba statutul economic si social numai prin forte proprii. Eu cred ca accesarea fondurilor europene ar putea fi o posibilitate, dar tot nu este suficient. Fondurile structurale, alaturi de fonduri guvernamentale, la care sa se adauge si o alta atitudine fata de munca, ar putea conduce la ceea ce ne dorim cu totii pentru asemenea comunitati", a precizat Solcanu.

Publicitate și alte recomandări video