Porcăială sau democrație? Cum au judecat magistrații ieșeni campania electorală agresivă dusă pe Facebook într-o comună din județ

În motivarea acțiunii depuse la Tribunal, primarul Vlad Pintili a arătat că Ilișca R. postase mai multe mesaje pe pagina sa de Facebook, în care îl acuza de comiterea a numeroase ilegalități, de faptul că ar fi vândut comuna „ca pe niște țigări de contrabandă pe nimica”, că ar fi „rușinea întregii comunități” ori că ar fi anulat titluri de proprietate pentru a da ulterior pământul altora. Acuzațiile fuseseră făcute în timpul campaniei electorale din vara anului trecut, pentru alegerile locale. Candidat din partea PNL, Pintili aprecia că femeia se manifestase „agresiv și calomnios” pentru a-i diminua șansele de a fi ales. De altfel, Ilișca R. își încheia postarea cu îndemnul „votați cu rațiune, votați PSD”.

Acuzata: „Nu erau calomnii, ci critici”

La rându-i pârâta a cerut instanței să facă distincția dintre personajul politic, pe care îl atacase, și persoana fizică, față de care nu avea resentimente sau antipatii. Ea criticase mai cu seamă PNL, nu pe Pintili. Spusese „ne-au vândut ca pe niște țigări de contrabandă”, referindu-se la conducerea colectivă a partidului. Alte acuzații, aduse direct primarului, nu erau calomnii, ci critici. De altfel, criticile sale nu avuseseră cine știe ce impact, câtă vreme Pintili fusese ales cu 88% din voturile exprimate.

Magistrații Tribunalului au pus în balanță dreptul Ilișcăi R. la libera exprimare, cu limitele dreptului primarului la propria imagine.

„Instanța are în vedere că jurisprudența europeană a decis că limitele criticii admisibile sunt mai largi în privința unui personaj public, decât cu referire la un particular, întrucât primul se expune, în mod inevitabil și conștient, unui control atent al faptelor și gesturilor sale, control ce este exercitat și de masa cetățenilor, aşa cum este cazul pârâtei, iar un atare om public trebuie să dea dovadă de mare toleranță, mai ales când se expune public, iar expunerea sa se pretează la critică”, au arătat judecătorii.

„Nu s-au depășit limitele exagerării și ale provocării acceptabile față de un om politic”

Ei au apreciat că afirmațiile femeii cuprindeau o doză de exagerare la adresa edilului. Termenii folosiți nu depășeau însă limitele exagerării și ale provocării acceptabile față de un om politic. Ilișca R. nu urmărise defăimarea lui Pintili ca persoană, ci informarea publicului asupra deciziilor luate de acesta ca primar. Din această perspectivă, formulări precum „virus PNL-ist”, „individul acesta”, „care îl pupă în fund pe acest individ” sau „rușinea aceste comunități” erau permise într-o societate democratică. Judecătorii au citat o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului, în care expresii precum „bestii în uniformă” sau „indivizi reduși la vârsta mintală a unui nou-născut”, folosite la adresa polițiștilor nu puteau fi considerate ca reprezentând un limbaj excesiv. Articolul în care erau folosite chema la reforma poliției.

Judecătorii l-au îndemnat pe Pintili să-și asume urmările expunerii publice provocate de calitatea sa de persoană publică. Dreptul său la protecția vieții private era mai „atenuat” decât al unei persoane neimplicate public. Postările incriminate nu depășeau limitele permise de dreptul la liberă exprimare, mai ales într-un context electoral. Hotărârea Tribunalului de a respinge acțiunea edilului a fost contestată de acesta. Cazul a intrat pe rolul Curții de Apel, care urmează să stabilească primul termen de judecată.

Publicitate și alte recomandări video