Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Portret - Povestea unei profesoare care a ieşit la pensie: 42 de ani a predat la Liceul „Eminescu”

GALERIE
Luminita_Gradinariu_Eminescu_profesor2
  • Luminita_Gradinariu_Eminescu_profesor2
- +

Luminiţa Grădinariu a fost profesor de chimie, timp de 42 de ani, la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”. Un chip blând, care păstrează cu sine o voce duioasă, cu inflexiuni perfecte, care determină interlocutorii să o asculte cu atenţie. Deşi pare că dorinţa de a fi profesor a existat mereu în gândurile sale, aceasta spune despre sine că nu şi-a dorit să urmeze cariera didactică.

„Eu nu am vrut să fiu profesoară, nu mi-am dorit deloc, am fost elevă la Racoviţă 11 ani, din clasa a II-a până în a XII-a şi în general am avut repulsie faţă de locul respectiv, dar am dus o viaţă de încărcătură culturală. A fost refugiul nostru ca elevi la Racoviţă că puteam să citim, ne adunam, aveam o familie bogată în cărţi, familia unei prietene, şi ne tratau cu egalitate şi discutam despre cărţile citite”, îşi aminteşte aceasta.

În 1980, Luminiţa Grădinariu a primit repartiţie guvernamentală la Liceul Naţional „Mihai Eminescu”

În 1980, Luminiţa Grădinariu a primit repartiţie guvernamentală la Liceul Naţional „Mihai Eminescu”, după ce absolvise Facultatea de Chimie la Iaşi. A făcut practică pedagogică, despre care spune că i-a plăcut, dar nu s-a gândit că va urma în domeniu.

“La Facultatea de Chimie de la Institutul Politehnic nu erau mai deloc posturi de profesor, poate în jur de 15% şi la ţară întotdeauna. În anul respectiv, 1980, toate facultăţile, şi de biologie, de engleză, de chimie, au scos posturi numai în marile oraşe. Aveam colegi care voiau în oraşele lor, care erau mai mici, şi nu aveau posturi. Se făcea repartiţia prin teleconferinţă, toate centrele universitare erau la conferinţă şi fiecare intra după media naţională. Dacă erai dintr-un anumit oraş şi aveai buletin de Iaşi, eram şi căsătorită cu un copil am fost prioritară. Aveam şi medie mare, dar şi priorităţi. În Iaşi erau trei posturi: la Negruzzi, pe care a reuşit să îl ia o colegă, Eminescu şi două licee industriale. Eu am fost prima care am ales şi am ales Eminescu pentru că era şcoala unde au învăţat fraţii mai mari ai soţului meu pentru că stăteau în preajmă şi mi l-au recomandat”, explică Luminiţa Grădinariu.   

A vrut să devină psiholog, la fel ca fratele şi cumnata sa. Din cauza politicii din vremea respectivă, Facultatea de Psihologie s-a desfiinţat. Însă, partea de psihologie a ajutat-o, a citit cărţi în domeniu care au ajutat-o să înţeleagp elevii. „Facultatea nu te învaţă absolut nimic legat de cum să fii profesor, deşi am făcut pedagogie şi practică pedagogică. A fi profesor nu este o chestie de ici, de colo, are şi ea o reţetă, de comportament şi de tactici pe care trebuie să ştii să le folosesşti”, afirmă aceasta.

Profesor la 24 de ani, au fluierat-o elevii mai mari

Prima clasă pe care profesoara a avut la dirigenţie, a fost de treapta a II-a, însemnând clasa XI-a şi a XII-a. Spune cu un zâmbet larg că diferenţa dintre ea şi elevii ei erau de şase, şapte ani, 20 de kg mai puţin şi un copil acasă. Îşi aminteşte că atunci când a intrat în curtea şcolii, în prima zi, stăteau cocoţaţi pe gard elevi mai mari.

Una din promotiile care i-au trecut prin maini

„Credeau că sunt o absolventă şi m-au fluierat. Am aflat după 10 ani că cei care mă fluieraseră, erau majoritar din clasa mea”, afirmă profesoara. Activitatea acesteia a început într-o şcoală total diferită de Racoviţă, în care elevii aveau voie să iasă afară în pauză, să se plimbe. A fost uimită când a descoperit că profesorii erau diferiţi, elevii erau obligaţi să poarte uniformă, matricolă, pamblică, dar le purtau ca şi cum n-ar fi existat. Era altă atmosferă, care a generat educaţia, posibilitatea de a face ce îi trecea prin minte.

Tabla profesoarei este la loc de onoare

„Eu am prins şi anii de comunism şi am avut noroc că am fost în această şcoală, unde am fost extraordinar de liberă. Ce îmi trecea prin minte noaptea, puteam face la clasă pentru că toţi directorii care au fost până acum, actualul directorul, doamna profesor Săndulescu pe care o iubesc foarte mult, toţi au acceptat tot ce îmi doream să implementez. Atâta libertate nu se găseşte nicăieri, dar o libertate bine-înţeleasă.

Educaţie sexuală în clasă încă din 1995

Luminiţa Grădinariu spune că pe lângă orele de chimie pe care le-a predat cu multă pasiune elevilor săi, a încercat mereu să abordeze subiecte, la orele de dirigenţie, care să îi pregătească pe aceştia de viaţă: „i-am învăţat să facă contractul prenupţial, deşi unele eleve îmi spuneau că este suficientă dragostea, dar le explicam că este foarte util ca acesta să existe acolo, într-un sertar, pentru orice eventualitate. Mi-a făcut o doamnă, pe atunci procuror, un model şi de atunci l-am dat mereu elevilor, exact cu ce cuprinde, cu ce a venit fiecare în relaţia respectivă, ce facem în cazul unui divorţ, cine se ocupă de educaţia copiilor”, explică această.

Elevi care au trecut prin mainile Luminirei Gradinariu

Spune îngrijorată că la şcoală nu se învaţă despre subiecte importante pentru elevi precum educaţia economică, pensia privată, despre taxe şi impozite. Ea menţionează că a învăţat elevii despre educaţie sexuală încă din anul 1995. Aceasta a participat, în 1992, la Budapesta, la o întâlnire pe teme de educaţie pentru sănătate cu profesori şi medici din Europa Centrală şi de Est şi alături de coordonatori din Statele Unite.

Discuţiile presupuneau subiecte precum drogurile, fumatul, alimentaţie, educaţie sexuală, şi ecologică. Acolo a participat alături de doi medici şi o profesoară. A revenit în România unde a fost formator pentru elevii ei. „Ne dădea Fundaţia Soroş şi cărţi, şi bani de mâncare şi le arătam cum trebuie să fie mâncarea. Am venit la şcoală şi în 1994-1995, eu făceam educaţie sexuală cu prezervative, cu copii de a VII-a şi a IX-a, aveam o scrisoare tip adresată părinţilor şi o trimiteam lor. Scrisoarea e făcută tot de formatori americani în aşa fel încât nici nu puteau să refuze. Toţi părinţii au semnat”, spune Luminiţa Grădinariu.

Scrisul şi chimia s-au îmbinat perfect de-a lungul anilor

Timp de şapte ani, Luminiţa Grădinariu a fost coordonatorul revistei „Temperatura adolescenţei”. Alături de echipa sa formată din elevi, aceasta a scris, printre altele despre subiectele tabu ale vremii: metode de contracepţie şi despre prostituţie şi nu s-a dezis de la a prezenta adevărul, aşa cum era el.

Timp de şapte ani, Luminiţa Grădinariu a fost coordonatorul revistei „Temperatura adolescenţei”

Cursurile de jurnalism ar trebui să fie obligatorii în orice domeniu, mai ales pentru dezvoltare personală, consideră profesoara. Deşi nu a continuat în domeniul scrisului, ea îşi aminteşte cu plăcere de deplasările pe care le efectua în Borşa pentru a realiza ediţiile TAB (Temperatura Adolescenţei de Borşa). De asemenea, a scris singurul manual de jurnalistică şcolară din România, publicat la Humanitas Educational în 2002.

Manager de cros montan: disciplină şi perfomanţă

Soţul Luminiţei Grădinariu participă la concursuri de triatlon şi în ultimii ani la competiţii de cros montan. Aceştia se pregăteau de triatlonul de la Târgu Mureş şi de un maraton montan, 42 de km pe munţi. Dorinţa acestuia a determinat-o să îi devină manager. Ea se ocupă acum de organizarea şi pregătirea competiţiilor, de antrenamente şi mese, cu vorbe de încurajare, atunci când este cazul, dar spune că îl şi mustră, ca un antrenor devotat.

Jurnalismul este una dintre pasiunile Luminitei Gradinariu

„Este ceva foarte serios, asta înseamnă că eu mă ocup de alimentaţia lui care este una specială, cu trei zile măcar înainte. Îl însoţesc, uneori îl mai şi cert pentru că în unele situaţii secundele respective contau.” 

Luminiţa Grădinariu, despre punctele forte şi punctele slabe ale învăţământului actual

 

Puncte forte:

  • Libertatea de exprimare valabilă şi pentru elevi şi pentru dascăli;
  • Lipsa înregimentării politice;
  • Deschiderea faţă de restul lumii: schimburi de experienţă între şcolile din alte ţări, vestul Europei, SUA, etc.

Puncte slabe:

  • Şcoala actuală, în cei 30 de ani care au trecut, nu a depăşit nevoia de schimbare de la nivel declarativ la cel faptic:
  1. Programele şcolare au rămas aproximativ aceleaşi, uneori chiar mai încâlcite şi sigur prea încărcate;
  2. Calitatea învăţământului superior care pregăteşte dascăli este inferioară altor ţări şi nu se bazează pe conceptul: cadru didactic este la dispoziţia elevului şi nu invers;
  3. Pregătirea pentru viaţă, pentru piaţa muncii, prin discipline şi activităţi adecvate, nu sunt priorităţi de interes naţional;
  4. Discriminarea dintre şcolile din centru şi periferie, dintre cele din urban şi rural este foarte accentuată şi dăunătoare tuturor;
  5. Scorurile scăzute la testele PISA şi altele demonstrează că şcoala românească actuală este departe de a se deosebi cu mult de cea comunistă şi departe de şcolile moderne la care visăm.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri