Caută 
Postul Crăciunului începe oficial astăzi: semnificație, restricții alimentare și superstiții vechi din Moldova
3 MIN
Postul Crăciunului începe oficial astăzi, 15 noiembrie, și marchează intrarea într-una dintre cele mai liniștite și așteptate perioade din calendarul ortodox. Timp de 40 de zile, credincioșii sunt invitați să se pregătească pentru Nașterea Domnului prin rugăciune, cumpătare și o apropiere mai sinceră de cei din jur. Spre deosebire de Postul Paștelui, acesta este considerat un post al bucuriei, al așteptării luminoase și al reconcilierii, dar și al atenției la tot ce se întâmplă în jur. Potrivit superstițiilor vechi, ceea ce faci în primele zile de post poate influența întregul an care urmează.
Deși unele surse menționează că Postul Crăciunului a început ieri, Lăsata Secului având loc joi, 13 noiembrie, postul începe oficial abia astăzi. Motivul ține de rânduiala liturgică: începutul postului nu poate cădea într-o zi de vineri, care este deja zi de post în fiecare săptămână, în amintirea patimilor Domnului. Astfel, Lăsata Secului s-a mutat cu o zi mai devreme, pentru ca prima zi de post să fie sâmbătă, respectând regulile Bisericii.
Perioada Postului Crăciunului este legată și de ideea de purificare, atât trupească, cât și sufletească. Abținerea de la alimente „de dulce” – carne, lapte, brânză, ouă și produse lactate – nu are doar o semnificație religioasă, ci și una populară. Se credea că nerespectarea postului atrage necazuri sau boli, iar mesele mai simple protejau casa de spirite rele și de supărările nevăzute. În anumite zile, se permite uleiul și vinul, iar dezlegările la pește aduceau, conform credinței populare, noroc și belșug în gospodărie.
Superstiții din bătrâni în timpul postului Crăciunului
În Moldova, începutul postului este însoțit de o serie de superstiții. Prima zi se întâmpină cu curățenie temeinică, considerată nu doar simbolică, ci și necesară pentru a alunga spiritele rele și a nu aduce necazuri casei în timpul postului. Se aprind lumânări pentru cei plecați, iar dacă acestea ard drept și fără întreruperi, se spune că sufletele celor adormiți sunt împăcate și că familia va avea liniște. În unele sate, oamenii dau pâine sau colaci de post rudelor dispărute, crezând că astfel atrag protecție pentru gospodărie și sănătate pentru cei vii. Primele zile sunt considerate cruciale: dacă cineva se ceartă sau fură mâncare în această perioadă, spun bătrânii, va atrage ghinion pentru tot restul postului.
Superstițiile se extind și la gospodărie și natură. Se crede că cine își pregătește proviziile de iarnă cu grijă și fără grabă, ca în prima zi de post, va avea belșug în cămară tot sezonul rece. La animale, se considera că începerea postului fără curățenie și ritualuri corecte poate aduce boală în ogradă. De asemenea, cei care repetau colindele și pregăteau cetele de copii pentru colindat credeau că, dacă respectă rânduiala, vor aduce noroc și sănătate întregii comunități.
În această perioadă se leagă și multe superstiții despre ziua de Ignat, 20 decembrie, când se taie porcul. Se spune că dacă în timpul tăierii toată gospodăria și vecinii respectă obiceiurile și nu există certuri, familia va avea anul următor belșug, sănătate și liniște. În schimb, orice încălcare a rânduielilor poate aduce ghinion, așa cum cred bătrânii din satele moldovenești.
Astfel, Postul Crăciunului nu este doar o perioadă religioasă, ci și un timp al atenției și al respectului pentru superstițiile și semnele considerate importante de comunitățile rurale. Fiecare gest, fiecare lumânare aprinsă sau pâine dată de pomană poartă un mesaj simbolic: liniște, belșug și protecție pentru familia și gospodăria care păstrează aceste obiceiuri.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
