Povara economică: cât ne costă tratarea pacienților cu BPOC? 220 de milioane de lei pentru 81.000 de cazuri
Unul dintre argumentele principale ale medicilor pneumologi care luptă cu BPOC este că, depistată din timp, boala poate avea o povară economică mult mai redusă asupra sistemului de sănătate din România. Prof.dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog, fost președintele al Societății Române de Pneumologie, explică faptul că toate aceste evaluări economice sunt raportate la modul în care se pune diagnosticul și la cum este înregistrat pacientul în sistemul medical.
Citiți aici integral Ziarul de Sănătate nr. 15
Acesta a prezentat un studiu care a analizat, pentru perioada iulie 2022 – iunie 2023, datele de la Institutul Național pentru Managementul Serviciilor de Sănătate cu privire la persoanele care au primit diagnostic principal și secundar de BPOC în România. Este vorba de pacienți cu vârsta de cel puțin 40 de ani, care au fost spitalizați măcar o zi și peste opt, o parte care au ajuns inclusiv la Terapie Intensivă.
„În primul rând trebuie să discutăm de ce s-a ales vârsta de 40 de ani. Când am început să vorbim despre această boală era considerată o afecțiune a vârstnicului, dar în momentul de față apare în literatura de specialitate că «întinerește» prin mulți factori: în mare consumul precoce de factor de risc, fie că e vorba despre poluare sau tutun. Dar este și modul de screening, unde s-a progresat, scurtându-se drumul spre medicul de familie, medicul specialist”, a explicat prof.dr. Florin Mihălțan.
Astfel, studiul prezentat de acesta a înregistrat 38.000 de cazuri tratate în mai puțin de un an în spitalele din România, imediat după înlesnirea îngrijorărilor globale legate de COVID-19. 33% dintre pacienții diagnosticați cu BPOC care au avut nevoie de servicii medicale în acest interval de timp prezentau o exacerbare acută.
„Acutizarea aceea înseamnă în limbaj medical o îngreunare a respirației, un moment de tuse care și ea capătă o coloratură puternică și o secreție, un mucus care vine în exces, care uneori este purulent și atunci e o relație cu o infecție bacteriană. Alteori doar mucus și translucid ceea ce înseamnă relație cu virus sau alte cauze. Deci o treime dintre cazuri au avut acest eveniment care înseamnă două variante: fie a fost temporizat la domiciliu și are o gravitate deosebită la îngrijire, poate ajunge direct la ATI, fie este oarecum temporizat, dar și tratat cât de cât, astfel că la momentul prezentării are o formă moderată și primește primul diagnostic”, a punctat prof.dr. Florin Mihălțan.
În medie, 4.600 de lei un caz de spitalizare continuă
81.000 de cazuri au adus costuri de circa 220 de milioane de lei sistemului medical românesc, ceea ce înseamnă, în medie, 4.600 de lei pentru un caz de spitalizare continuă și 700 de lei pentru spitalizare de zi. Această sumă reprezintă 1% din totalul cheltuielilor din fondul național pentru sănătate.
În analiza prezentată de specialist, se poate remarca faptul că două treimi dintre pacienți au boli cadvioasculare și o problemă scoasă în evidență de prof.dr. Florin Mihălțan este cea a „pendulării pacientului”.
„Am avut întâlniri cu cardiologi și am concluzionat că fiecare pe partea noastră avem o problemă. Când ei depistează un pacient cu BPOC, care vine pentru o complicație cardiovasculară, nu-l trimit mereu la pneumolog și invers. Pentru tratarea eficientă, această spirală trebuie completată cu pendularea pacientului între cele două servicii astfel încât, atunci când se pune un diagnostic, fiecare specializare să își dea punctul de vedere”, a precizat prof.dr. Florin Mihălțan.
Ca durată, în perioada analizată, 43% dintre pacienți au avut nevoie de internare mai mult de opt zile consecutive, iar medicul spune că, la nivel general, comparativ cu restul populației spitalizate, pacienții cu BPOC au nevoie de îngrijire de peste cinci zile în procent de 82%, față de 61% media celorlalte afecțiuni.
Astfel, pe intervalul iunie 2022 – iulie 2023, 39% dintre pacienți au avut nevoie de spitalizare 5-8 zile, 43% de peste 9 zile. Medicul spune că recomandările generale primite de la Ministerul Sănătății, de internare până la șapte zile a unui astfel de pacient, sunt insuficiente atunci când vine vorba despre o persoană dependentă de ventilator, cu diagnostic tardiv.
„3% dintre pacienți au primit îngrijiri la Terapie Intensivă, ceea ce reprezintă o supraîncărcare. Procentul celor cu BPOC care ajung și sunt tratați în ATI mai mult de cinci zile este dublu, 1,6% față de 0,8%, atunci când compară cu pacienții cu alte diagnostice. Ce se întâmplă cu ei de la ATI? De multe ori sunt prelungite internările și astfel de staționări. Nu este doar cazul României, dar infecția nosocomială la un pacient intubat are un risc mai mare cu cât prelungești perioada de intubație. Indiferent de serviciu, de țară și de condițiile de îngrijire”, a punctat specialistul.
Costurile pe ATI, de 10 ori mai mari în UK
Acesta a remarcat că un studiu internațional arată că în Marea Britanie costurile de îngrijire a unui pacient cu BPOC la ATI sunt de 7-8 mii de euro, în timp ce un alt studiu realizat la nivel național duce această sumă în jurul a 6-7 sute de euro. Diferența este ireală, apreciază medicul, în contextul în care tratamentul primit este același. Diferența o face numărul de personal implicat în îngrijire, dotările unităților medicale și alte astfel de aspecte.
„Contează tipul de asistență, tipurile de aparatură, felurile de monitorizare și numărul de personal angajat în treaba aceea. La noi se merge pe un minimum de personal pe serviciile de ATI, dar și așa este o asistență la nivel înalt cu un număr chiar suplimentat de carde medicale medii sau inferioare”, a mai spus prof.dr. Florin Mihălțan.
În România, în momentul de față, predomină cazurile de BPOC la bărbați, inclusiv în studiul prezentat de medicul pneumolog. Procentele sunt în momentul de față de 69% bărbați, 31% femei, în contextul în care în ultimii 20 de ani, spune profesorul, au mai fost mulți fumători bărbați decât femei în România. Dar lucrurile sunt pe un trend de echilibrare în acest domeniu, spune expertul, dând exemplul SUA, unde la tutunul tradițional femeile au ajuns să fumeze mai mult decât bărbații.
„74% dintre pacienții diagnosticați sunt pensionari, iar pensiile sunt au uzura lor, dacă are 3 linii de medicație pe cardiovascular sau urologie și vede că medicația pentru BPOC nu se încadrează e unul dintre motivele care nu permit o complianță bună. Avem acces la toate medicamentele de cea mai bună calitate și eficiență, sunt vizibile, prezente, medicii sunt familiarizați cu ele, dar trebuie lucrat pe managementul exacerbărilor”, a conchis prof.dr. Florin Mihălțan.
Publicitate și alte recomandări video