Una din păţanii era legată de întoarcerea de la o petrecere prelungită. Pe vremea studenţiei din cenuşia perioadă comunistă, într-o dimineaţă pe la ora 5, pe cînd se întorcea de la petrecere, viito­rul actor a văzut în faţa „Alimen­tarei“ din Tudor Vladimirescu stiva cu lăzi de iaurt şi lapte, ce erau lăsate pe trotuar de către camionul care făcea aprovizio­narea. Pe străzi nu era ţipenie de om. Lăzile stăteau pe trotuar până se deschidea magazinul.

Colegul lui Ovidiu avea o sete de zile mari. A şterpelit cîteva sticle de „Sana“, să se răcorească, dar a dat nas în nas cu sectoristul. A urmat o invitaţie la sediul miliţiei din complexul studenţesc, o declaraţie, precum şi o muştruluială condimentată cu ceva ameninţări, după obişnuinţele vremii.

La dezbaterea televizată, văzînd aplombul şi morga cu care combătea catindatul, Ovidiu a zis „la’s că-ţi arăt eu ţie!“. La cîteva ore de la terminarea emisiunii, calculând cam cât i-ar trebui amicului să stea la o bere până să ajungă acasă, Ovidiu a pus mâna pe telefon şi, cu vocea schimbată, i-a spus fostului prieten pe un ton grav: „ştiţi, domnule candidat, avem informaţii că în trecut aţi săvârşit un furt în Tudor Vladimirescu“.

Actorul a început să se bâlbâie. După ce şi-a revenit a răspuns sentenţios: „Mă aşteptam la atacuri murdare din partea contracandidaţilor, dar asta depăşeşte orice măsură!“

Ovidiu a continuat pe un ton serios, spunând că sunt depoziţii, că a fost găsit şi fostul miliţian (care era celebru în campus), l-a şi numit, apoi a enumerat numele câtorva foşti colegi, printre care şi Ovidiu Scutelnicu, care au fost martori. La celălalt capăt al firului s-a aşternut liniştea. După câ­teva secunde, cu o voce tremu­rândă, aspirantul la primărie a continuat să protesteze, cum că e un complot, o maşinaţiune împotriva dumisale, şi că alegătorii nu se vor lăsa induşi în eroare. Era pierdut.

Ovidiu l-a lăsat minute bune să fiarbă în suc propriu, după care i-a retezat tînguiala: „gata, mă boule! Stai liniştit, că nu complotează nimeni!“. Dar nu, actorul credea ca e o nouă înscenare, că manipularea trece într-un alt registru şi a continuat să protesteze.

La câtva timp după alegeri (unde, evident nu a facut nici o brânză), hidrotehnistul devenit actor s-a stins. Valul timpului a înghiţit şi partidul-scai. Ovidiu, Dumnezeu să-l ierte!, se va întâlni din nou cu prietenul său, acolo unde candidaturile şi partidele nu au ce căuta. Drum bun, dragă prietene! Dumnezeu să te odihnească la loc cu verdeaţă, cu munţi, brazi, pajişti şi pâraie cu păstrăvi!

Ovidiu Scutelnicu (în fotografie) a decedat la Sibiu, la vârsta de 51 de ani. A fost înmormântat ieri, la Botoşani. A fost un reporter emblematic al Monitorului de Iaşi (actualul Ziarul de Iaşi), apoi redactor-şef la Monitorul de Sibiu, Obiectiv de Sibiu, Sibianul, Mesagerul de Sibiu.

Vasile Cojocariu a fost şef de secţie la Monitorul de Iaşi şi editor coordonator la Monitorul de Bacău