anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 30.09.2022

Povestea Cazinoului din Slănic-Moldova, cel mai vechi din România (P)

GALERIE
featured image
  • featured image
- +

Cel mai vechi cazinou din România se află în localitatea Slănic-Moldova și mai poartă și denumirea Cazinoul Regal. El a fost construit între anii 1892 și 1894 de meșteri pietrari italieni și de cei locali conform unor planuri realizate de arhitecții George Sterian și H. Rick, la inițiativa arhitectului Nicolae Ghica-Budești. În acele vremuri, acesta ocupa funcția de efor al Epitropiei Sf. Spiridon din Iași.

În prezent, cazinoul din Slănic-Moldova este un monument de valoare istorică națională și universală, având o istorie bogată. El a fost construit când țara era condusă de regele Carol I, iar scopul era de dezvoltare a stațiunilor balneare, foarte populare în vremurile acelea. Practic, cazinoul din Slănic-Moldova a fost un deschizător de drumuri, din moment ce în anii următori au fost construite și cele din Vatra Dornei (1898), Constanța (1910) și Sinaia (1912). Istoric vorbind, cazinoul din Arad a fost construit din 1882, dar orașul era sub stăpânirea Ungariei în acele vremuri și a revenit României după Marea Unire din 1918.

Totuși, cazinoul din Slănic-Moldova rămâne unul dintre cele mai vechi din Europa, mai devreme fiind inaugurate doar următoarele: Casino Di Venezia – Italia (1638), Casino de Spa – Belgia (1763), Casino Wiesbaden-Germania (1771), Casino Baden-Baden – Germania (1824) și Casino de Monte Carlo – Monaco (1863).

A fost construit într-o perioadă în care jocurile de noroc erau încă la început

Popularitatea jocurilor de noroc era încă la început în momentul inaugurării cazinoului din Slănic. Oamenii abia descopereau jocuri precum baccarat, blackjack ori ruletă, care nu aveau forma spectaculoasă pe care o știm astăzi. Erau vremuri în care oamenii erau atrași totuși de posibilitatea de a se distra într-un cazinou și probabil nici nu se gândeau că un secol mai târziu se va ajunge la dezvoltări tehnologice care să le permită să joace online poker, ruletă, blackjack ori alte jocuri de casino. Acum, oamenii se pot distra și online, însă în acele vremuri de cele mai multe ori combinau venitul la băi cu distracția de seară din cazinou.

Iar jocurile disponibile în cazinoul din Slănic erau destul de variate pentru acele vremuri, conform monografiei stațiunii, pe care Cleopatra Tautu a realizat-o între 1930 și 1934. „Cazinoul e clădirea, în care pulsează mai mult viața stațiunii de dimineață şi până noaptea târziu, acesta fiind unul dintre locurile de distracție ale vizitatorilor. Aici, pe lângă restaurantul cel mai bun şi mai mare ce-l are Slănicul, Cazinoul are şi o frumoasă sală de cinematograf în care e și un piano, are sală în care se dau concerte, serate, festivaluri, sală de bibliotecă pentru lectură, cofetărie. Tot la Cazinou, sunt săli unde se joacă cărți și unde sunt instalate mesele pentru jocurile de noroc: table, biliard, blackjack, baccarat, ruletă şi unde foarte multă lume venită în stațiune, petrece ore întregi, unii încercându-și norocul, alții privind numai de curiozitate”, se arată în monografia stațiunii.

De asemenea, presa vremii avea doar cuvinte de laudă la adresa cazinoului din Slănic, o apariție aparte atât ca arhitectură cât și ca destinație în acele vremuri. „Noul Cășin, un adevărat monument de artă, pentru prima oară pus în exploatare în această stagiune, poate rivaliza cu tot ce s-a făcut mai de gust și mai luxos în acest gen; mobilat cu deosebit lux și îngrijire, în stejar masiv și pluș, cuprinde vaste săli de mâncare, café, cofetărie, salon de lectură, conversație și corespondență, piane, jocuri de distracție, precum și o sală cu doua biliarde aduse din renumita fabrică Lassinte din Lion. Pe lângă acestea mai este o splendidă sală de teatru, încăpătoare de 500 persoane, care rivalizează cu sala teatrului Național Iași și care e proiectată a fi iluminată electric ca și întreaga clădire” scria Ziarul Epoca din 26 Iulie 1897, într-un articol despre din Slănic Moldova.

Cazinoul a primit însă o destinație nouă după Al Doilea Război Mondial, mai ales după instaurarea regimului comunist. Din 1946, clădirea a devenit Casa de Cultură și Biblioteca Orășenească, în timp ce în anii '60 a mai primit două terase pentru servire publică, braserie și pensiune. Aici aveau loc evenimente culturale, chiar și piese de teatru și de cinema, capacitatea fiind de 420 de locuri. Un proces de renovare a avut loc până în anii 1986-1989.

Cazinoul a fost scos la vânzare

În prezent, cazinoul este în proprietate privată și în ultima perioadă a fost scos la vânzare de mai multe ori. În 2013 a fost scos la o licitație pentru executarea unor datorii restante. Apoi, în 2021 a apărut în oferta unei agenții imobiliare care l-a listat la suma de 2.250.000 de euro. Prețul a mai scăzut, iar în primăvara lui 2022 cazinoul era scos la vânzare cu 1.9 milioane de euro. Conform descrierii, cazinoul dispune de 18 camere, 4 băi, are o suprafață construită de 4.215 metri pătrați și are și un teren de 5.228 de metri pătrați.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De ce câştigă extrema dreaptă

Pavel LUCESCU

De ce câştigă extrema dreaptă

Tot mai mulţi din aşa-zisa lume civilizată strigă tot mai strident că vor o schimbare. Deocamdată nici ei nu ştiu cum şi către ce. Dar, ca de atâtea ori în istorie, se vor găsi mereu politicieni care vor ştii să călărească valul şi să ne vândă cu succes o nouă rundă de iluzii.

opinii

Cu ochii larg închişi

Alexandru CĂLINESCU

Cu ochii larg închişi

Unele evenimente din ultima vreme, mai ales aşa-zisele „referendumuri” organizate de ruşi în terioriile ocupate, m-au făcut să-mi reamintesc de un text pe care l-am publicat în urmă cu nouăsprezece ani. Îl reiau aici, în ideea că el va arăta, o dată în plus, că liderul de la Kremlin este, în tot ce face, de o nesmintită şi sinistră consecvenţă.

De la oraşul creativ, la cel al creatorilor (I)

George PLEȘU

De la oraşul creativ, la cel al creatorilor (I)

Săptămâna trecută a fost lansată, fără prea mare tam-tam mediatic, dar cu reacţii bune în online, platforma orasulcreatorilor.com. În spatele ei sunt oameni din echipa care a realizat logo-ul Iaşului, care de data aceasta au invitat pentru consultări mai largi o serie de tineri implicaţi în industriile creative locale, în timp ce site-ul era încă în perioada de teste.

Ego-grafii. Emil Brumaru (I)

Codrin Liviu CUȚITARU

Ego-grafii. Emil Brumaru (I)

Emil Brumaru era, în subsidiar, aidoma tuturor scriitorilor adevăraţi, fiinţa cea mai delicată cu putinţă - aproape fragilă, aş îndrăzni să observ - care-şi disimula, în identitatea (construită) de rebel al culturii, propriile temeri şi inhibiţii în faţa „infernului” din celălalt.

pulspulspuls

Aripa fără scrupule a partidoiului local tocmai dă atacul la un proiect de milioane de iepuroi!!

Aripa fără scrupule a partidoiului local tocmai dă atacul la un proiect de milioane de iepuroi!!

Iată, dacă mai era nevoie, stimaţi telespectatori, dovada că şi în politichie este valabilă vorba aia că aşchia nu sare departe de trunchi şi unde altundeva puteam vedea mai bine o asemenea confirmare decât în familia fostului deputat Rachetă Patriot, hahalera universitară care a făcut de râs oraşul în ţară şi nu numai cu iniţiativa legii privind pensiile speciale, dar mai ales prin nenumăratele declaraţii şovine, patriotarde şi pompoase de tip vadimist. 

Caricatura zilei

Zbor anulat

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.