După ce taifunul cumpărăturilor de Black Friday va fi trecut, vor rămâne în urmă, în depozitele magazinelor, vrafuri de produse cu defecte sau din mărimi extreme, greu de vândut, aparatură electronică, dulciuri, decoraţiuni. Urmează însă Crăciunul, iar magazinele se grăbesc să-şi umple rafturile cu noi produse. Pentru ca, în noul an, şi acestea să ia calea spre depozite. Ce se întâmplă însă cu marfa nevândută?

“Noi cumpărăm orice tip de produs, mai puţin mărfuri perisabile. În rest, de la îmbrăcăminte, decoraţiuni, la electrice, şampanie, birotică, alimente neperisabile, cosmetice, jucării. E un business în care nu te plictiseşti, un business de oportunitate. Dar dincolo de asta există şi acea latură care se referă la consum responsabil. Pentru că dacă această soluţie nu ar fi gestionată de către noi, produsele ar expira. Asta înseamnă costuri pentru distrugere, înseamnă produse care sunt risipite”, a explicat Raluca Gheorghiu, manager HR şi Comunicare, VEO Iaşi.

Veo este o companie de destocaj. Adică e specializată în cumpărarea stocurilor de marfă la un preţ mic şi repunerea lor în circuit. Lansată în Bucureşti în urmă cu 16 ani, VEO are în prezent 900 de angajaţi în şapte ţări. În România are şase centre, iar cel mai mare centru din ţară este cel de la Iaşi, cu 250 de angajaţi.

“În Iaşi suntem de 14 ani. Ca şi volum vă pot spune că VEO cumpără stocuri de 150 de milioane de euro pe an. E un business plecat din Bucureşti, iar celelalte sedii au apărut în strânsă legătură cu potenţialul lingvistic al zonei, pentru că asta recrutăm noi, vorbitori de limbi străine. Iar Veo a venit la Iaşi pentru tot ce înseamnă vorbitori de spaniolă, engleză, italiană, rusă. Pentru că ei negociază la nivel internaţional. În Braşov avem centru pentru germanofoni, pentru vorbitori de maghiară. În Constanţa avem sediu pentru turcă, greacă, portugheză. La Iaşi există resursă umană vorbitoare de limbi străine, există o competiţie diferită în Iaşi faţă de Bucureşti”, a nuanţat Raluca Gheorghiu.

Tranzacţiile se fac la Iaşi, dar marfa circulă prin Europa

Practic, se poate spune că prin birourile VEO trec săptămânal tone de marfă, dintr-un colţ al Europei în celălalt. Asta chiar dacă, fizic, produsele respective nu ajung niciodată în România, pentru că toate platformele de depozitare sunt răspândite pe teritoriul Franţei. În funcţie de sezon sau de context, specialiştii VEO ies la cumpărături de milioane de lei şi uneori de milioane de euro. O fac prin intermediul telefoanelor, al emailurilor sau în timpul călătoriilor de afaceri, la târguri şi expoziţii. Acolo unde producătorii îşi prezintă marfa, sunt prezenţi şi cumpărătorii de stocuri, care îi asigură că îi vor scăpa de produsele nevândute. Pentru că stocurile înseamnă costuri suplimentare pentru depozitare, mai puţin spaţiu pentru produsele noi, costuri pentru distrugerea produselor rămase şi pentru transport. VEO, “sanitarul” companiilor, cumpără stocurile de marfă rămase la preţ mic şi le revinde apoi, prin intermediul magazinelor partenere sau prin intermediul altor comercianţi.

Raluca Gheorghiu oferă un exemplu: „Cana pe care o aveţi acum în mână poate să coste 30 de lei. Vânzătorul aplică reduceri, pentru că nu o mai poate vinde, face promoţii, face să coste cana 15 lei, dar tot rămâne cu ea pe stoc. Eu, ca să pot face o ofertă, iau în calcul toate salariile mele, transportul, desfacerea şi îmi deduc toate costurile, astfel încât s-ar putea ca preţul meu de ofertă pentru cană să fie 3 lei. Într-adevăr, e o diferenţă faţă de cei 30 de lei pe care i-aţi avut iniţial, numai că noi trebuie să ne gândim şi la un preţ care să permită revânzarea şi să ne acopere costurile. Preţul poate varia. Discountul nu înseamnă neapărat produs ieftin. Am avut şi loturi de milioane de euro”.

De la haine, la conserve şi ciocolată, şi până la yachturi, maşini sau avioane, compania de destocaj e interesată de orice poate reprezenta un interes pentru alţi cumpărători, din altă parte a Europei. Dar cele mai valoroase achiziţii sunt considerate mărfurile de brand. "Avem parcuri auto cumpărate de la companii în lichidare(...) Depinde foarte mult de volum, de tipul de produs, de nevoia pe care o are furnizorul. Noi oferim o soluţie de destocaj acolo unde nu mai e nicio altă soluţie. Şi câteodată preţul poate să conteze pentru furnizor, câteodată altceva poate să conteze, cum ar fi să-ţi eliberezi spaţiul, ca să poţi să-ţi aduci noi produse”, a mai spus Raluca Gheorghiu.

Iaşul s-a specializat pe ţările scandinave

“În Iaşi, baza noastră de lucru este formată din ţările scandinave, plus Austria şi Elveţia. Dar am dezvoltat foarte mult pe Europa de est, blocul Ţărilor Baltice, România – o echipă întreagă, Italia şi foarte puţin Spania şi UK. În mare parte cumpărăm foarte multe haine, de orice fel, textile, de la haine sport, până la produse care expiră uşor, ciocolată, biscuiţi, sau vinurile din Suedia sau Norvegia. Pentru că ei au monopol şi nu au voie să le revândă la ei în ţară atunci când nu funcţionează un vin sau are o perioadă de expirare. Vineri, de exemplu, un coleg a trecut pe tot ce înseamnă decoraţiuni şi a cumpărat undeva la 37 de camioane de decoraţiuni”, a relatat Ramona Caba, director Platou Comercial la Veo Iaşi.

Specialiştii în cumpărături sunt printre primii din piaţă care observă trendurile, modificările de comportament ale cumpărătorilor şi influenţa pe care o au evenimentele majore din lume, din regiune sau din ţară asupra portofelului nostru.

“În funcţie de stocuri, comparând situaţia de acum cu cea de anul trecut, putem spune că pentru noi va fi un Crăciun bogat. Pentru noi, da! Dar, de obicei, pentru noi e un pic invers faţă de piaţă. Dacă văd un Crăciun atât de bogat pentru noi în textile, mă întreb dacă nu cumva se simte deja un pic de recesiune pe partea de textile în marile ţări, acolo unde oamenii nu mai cumpără la fel de mult diversitatea de haine. Şi cam asta se întâmplă acum. Ştiu de la mulţi că încep oamenii să nu-şi mai cumpere culori, să nu-şi mai cumpere produse care nu pot fi folosite de mai multe ori. Şi atunci partea de fast fashion este în cădere”, susţine Ramona Caba.

La produsele de bază stocurile sunt mici, semn că oamenii cumpără mult mai chibzuit acum sau fac economii, continuă Ramona Caba, care îşi aminteşte că “ Primul meu semnal de alertă nu a fost legat de business, a fost legat de faptul că lucrez cu cele mai scumpe ţări din Europa şi cu veniturile cele mai mari, cu oameni care acolo, fiind directori de export sau proprietari de business, câştigă nişte bani, şi toţi au zis “Nu mai mergem în concediu”. A fost o perioadă anul trecut, după boom-ul de după lockdown, când oamenii s-au întors în magazine. Dar, crescând foarte mult inflaţia, noi aveam foarte multe stocuri de dulciuri. Pentru că cei cărora le scade puterea de cumpărare în magazin nu mai consideră dulciurile o prioritate”.

Un exemplu: dulciurile nu mai au căutare ca acum doi ani

Pandemia şi evenimentele recente ulterioare au influenţat în mod cu totul neaşteptat economia la nivel regional, iar cumpărătorii de stocuri de marfă de la Iaşi au fost printre primii care au observat aceste schimbări. Raluca Gheorghiu completează: „Dar, ca un fapt, pentru noi a fost un trend pozitiv în perioada pandemiei şi în criză, pentru că am reprezentat o soluţie şi pentru unii, şi pentru alţii. În perioada pandemiei, dacă vă amintiţi, toate magazinele care nu erau de strictă necesitate au fost închise. Toate stocurile acelea au fost blocate. Noi am fost o soluţie pentru antreprenori de a restarta businessurile şi de a găsi un alt canal pentru a vinde produsele respective. Au fost multe businessuri care s-au închis în perioada respectivă şi atunci mulţi au căutat să capitalizeze cât s-a putut din business. Deci e o soluţie care, în perioade de criză, creşte”. În pandemie s-a modificat comportamentul cumpărătorilor din magazine, spun specialiştii în stocuri de marfă. A reînceput să se pună accent pe produse durabile şi de calitate superioară, coşul de consum s-a diminuat ca volum, cumpărăturile au scăzut ca frecvenţă, consumatorii sunt mai atenţi la campaniile promoţionale, la reducerile de preţ: “Dar vedem modificări de comportament şi în ceea ce priveşte producţia. Criza pieselor auto, criza auto, criza materiilor prime, pe toate acestea noi le vedem sub forma unei producţii mai responsabile, prin preţuri”. Războiul din Ucraina a influenţat încă în şi mai multe feluri activitatea de destocaj de la Iaşi. Au fost companii care nu au mai vândut stocurile, pentru că le-au donat. La conservele de peşte, de exemplu s-a dublat preţul, au explodat vânzările.