Povestea unei mosteniri de 6 milioane de euro

Unii ar spune ca norocul i-a gasit acasa pe cei din familia Winkler. Altii, mai circotasi, ar sustine ca ban la ban trage. S-au gasit citiva care, parca speriati de averea ce ar intra in miinile Winklerilor, nu le-au recunoscut nici un drept de mostenire. „Judecatorii ne-au respins cererea de retrocedare pe motiv ca nu exista nici un act care sa ateste faptul ca terenul cu pricina a fost luat abuziv de stat. Dar nu exista nici un act care sa spuna ca l-au luat neabuziv. Daca nu l-a luat statul inseamna ca este al nostru. Ori nici acest drept nu ne este recunoscut”, sustine Gica Alexa, procuratorul unei eleve de 15 ani, Sadiye Ioana Winkler, una dintre urmasele fostului proprietar. Terenul aflat in disputa, in suprafata de 50 de hectare, se afla in vecinatatea Spitalului de Psihiatrie „Socola”, alte 10 hectare de vie si livada fiind situate in zona „Pietrarie”. Pretendenti la titlul de proprietate mai sint doua persoane, Andreea Lavinia Winkler, sora vitrega a Sadiyei, si Andrei Winkler D’Albon, stabilit in Germania. „Vom face apel impotriva deciziei instantei. Daca nu li se recunoaste dreptul de proprietate in Romania ne vom adresa Curtii Drepturilor Omului de la Strasbourg”, a sustinut Vasile Lupu, avocatul Sadiyei Winkler.
14 ani prin Tribunale
Imediat dupa revolutie, in 1991, fostul proprietar al terenurilor, Alexandru Winkler, nepot al fostului primar, a deschis un proces prin care solicita retrocedarea tuturor paminturilor detinute de el. A inceput un adevarat calvar al cautarii prin arhivele statului a documentelor care sa dovedeasca dreptul cerut de Winkler in instanta. Actele originale nu s-au gasit, dar din insemnarile registrului agricol si a transcriptiunilor de la Tribunal se parea ca totul va intra in normalitate. „Dupa ani de procese, s-au obtinut doar 5 hectare din fosta avere”, ne-a spus Gica Alexa, tatal vitreg al Sadiyei Winkler. Intre timp, Alexandru Winkler a trecut in lumea celor drepti si odata cu el disparea speranta urmasilor de a mai vedea ceva din averea strinsa de mai bine de un secol. Totusi, in 1998, o alta cerere de retrocedare a fost depusa la instanta. A trebuit sa vina anul 2003 pentru ca norocul Winklerilor sa se schimbe radical.
Acte ascunse in podul casei
O casa batrineasca, de pe strada Nicolae Gane, numarul 32, a ascuns in zidurile ei o comoara care astepta sa fie scoasa la lumina si sa faca lumina. Nimeni nu se astepta ca, intr-o nisa de la baza cosului ce urca prin podul casei, bine invelite in cirpe si foi de plastic, sa fie gasite acte vechi de peste un secol, inscrisuri care descriu in amanuntime averea strinsa de familia Winkler de-a lungul timpului. „Cele 5 hectare, obtinute cu ani in urma in instanta, au fost impartite intre fiica mea Sadiye si Lavinia Winkler. Terenul a fost vindut si cu banii obtinuti pe partea de mostenire a fiicei mele au demarat lucrarile de restaurare a jumatate din casa batrineasca. Am darimat totul pentru a putea ridica o noua constructie. De abia cind am ajuns in pod, la baza cosului de fum, am descoperit dublura din zidarie. Strabunii Winklerilor au fost persoane chibzuite care au strins toate actele pentru proprietatile pe care le-au acumulat”, ne-a spus tatal Sadiyei Winkler. Si astfel istoria familiei a putut fi refacuta incepind cu 1887.
Istoria mostenirii
Primul roman din familie a fost Adolf Winkler, cel care a primit cetatenia din partea regelului Carol in 1892. Cei doi fii ai acestuia, Emil si Alfred, pot fi considerati cei care au pus bazele averii Winklerilor. In 1911, Emil Winkler a cumparat 54 de hectare de teren in „vecinatatea Spitalului de Psihiatrie Socola”, cu pretul de 40.000 de lei „achitati in doua rate”, teren apartinind Mariei Ciuca si care a fost scos la vinzare prin licitatie de banca. Implicat activ in viata economica locala, Emil a vindut terenul, in 1916, fratelui sau, Alfred Winkler. Peste proprietatea familiei au trecut doua razboaie fara a le aduce nici o atingere. Dupa care au ajuns la putere comunistii, iar perioada tulbure ce a urmat a devenit un adevarat cosmar nu numai pentru familia Winkler.
Cum a ajuns terenul in proprietatea spitalului?
In 1948, simtind ca trebuie sa-si protejeze intr-un fel proprietatea, Alfred Winkler a cedat terenul Spitalului „Socola”. In conventia din iulie 1948 este scris faptul ca „ofer in mod cu totul benevol si gratuit folosinta intregii mele proprietati agricole pe care o posed in spatele spitalului de boli mintale si nervoase Socola din comuna Bucium. (…) Directiunea spitalului Socola, pentru aceasta folosinta, nu are a-mi plati nimica”. Acelasi act face referire si la suprafata in cazua „cuprinde circa 15 hectare aratura, 6 hectare fineata si alte terenuri degradate, iazuri si o parte inundabila si huceaguri. (…) Pe linga aceste terenuri si in interiorul proprietatii se mai afla o casa cu 15 odai, cu atenansele ei”. Dar conventia a fost facuta pentru doar doi ani: „timpul pentru care ofer aceasta folosinta in mod cu totul gratuit este cu incepere de astazi, urmind si in anii 1949 si 1950”. Actul este semnat de proprietar Alfred Winkler si de medicul primar, director Leon Ballif. Coventia a fost prelungita cu inca doi ani la expirarea termenului initial.
„Sa-si ceara dreptul in instanta”
Printr-un act oficial, Petru Boisteanu, actualul director al Spitalului „Socola”, aduce la cunostinta urmasilor familiei Winkler ca „in administrarea spitalului nu se afla nici o proprietate a numitului Alfred Winkler”. „Stiu problema. Daca am semnat inseamna ca in arhiva noastra nu figureaza nici un document care sa ateste proprietatea lui Winkler asupra vreunui teren al spitalului. Daca au acte sa-si ceara dreptul in instanta”, ne-a spus Petru Boisteanu. La nici 300 de metri de biroul directorului se afla un pavilion pe frontispiciului caruia sta scris cu litere de-o schioapa „Winkler”. „Stiu de pavilion, a fost cladirea familiei Winkler. Daca instanta va decide in favoarea urmasilor, noi vom respecta hotarirea judecatoreasca”, a mentionat directorul Spitalului „Socola”. Printr-o adresa trimisa in 1952 de conducerea de atunci a spitalului catre Primaria Iasului se solicita „repartizarea terenului Winkler in suprafata de circa 40 de hectare pentru exploatare de catre spital, deoarece se afla in vecinatatea noastra”. In acelasi document se arata ca spitalul a administrat alte 15 hectare ale familei Winkler inca din 1936, teren ce a fost oferit benevol spre folosinta de Alfred Winkler. „Nu am gasit conventia respectiva, dar in acest act se face referire si la acel teren. Adunind 15 hectare, cele din 1936, si cu cele 40 pe care le solicitau in 1952 ajungem la terenul pe care l-a cumparat Emil Winkler in 1911 de la Ciuca”, a spus avocatul Vasile Lupu.
Unul dintre mostenitori este multumit cu mai putin
Emil Winkler a lasat in urma sa un baiat, Andrei, iar fratele sau, Alfred, a avut un fiu, Jerome Emanoil. La un an de la trecerea in nefiinta a lui Alfred Winkler, adica in 1957, nepotul acestuia Andrei si fiul Jerome Emanoil au impartit intre ei, averea pe care ar fi trebuit sa o aiba in proprietate. Andrei Winkler a luat „terenul de la Socola in suprafata de 38 de hectare”, iar Jerome „casa din Iasi, strada Gane nr. 32, si 10 hectare vie si livada in Pietrarie, Bucium”. S-a scurs timpul si urmasii Winklerilor, Sadiye (15 ani), sora ei vitrega Lavinia (25 ani) si varul lor, Andrei Winkler, din Germania, isi cer drepturile firesti si legale. „S-a obtinut validarea a 34 de hectare pina acum. Este vorba despre cele 5 hectare pentru care s-a primit titlu de proprietate, alte 10 hectare in Pietrarie si 19 hectare in Bucium. Ar mai fi 1 hectar de padure. Dar noi vrem recunoasterea dreptului asupra intregii averi, adica 60 de hectare, ramasa in urma lui Jerome si Andrei Winkler”, a sustinut atit avocatul Lupu, cit si tatal vitreg al Sadiyei. De cealalta parte, Lavinia Andreea Winkler, a declarat ca „ni s-a dat recunoasterea a 29 de hectare ceea ce mi se pare de bun simt. Daca nu intervenea dorinta lui Gica Alexa de a lua mai mult, aveam deja titlul de proprietate”. „Initial, Lavinia s-a situat de partea comisiei de aplicare a legii fondului funciar, adica sa li se dea cit va stabili aceasta comisie. La ultimul termen de judecata am vorbit cu avocatul ei si cu cel al lui Andrei Winkler si am cerut cu totii recunoasterea dreptului pentru toata suprafata de 60 de hectare, in care este inclusa si cea de la Petrarie. Este dreptul urmasilor la aceasta proprietate”, a punctat avocatul Vasile Lupu.
Cit valoareaza terenul?
Valoarea terenului pe care il cer Winklerii ajunge la citeva milioane de euro. „In zona respectiva, daca s-ar vinde compact, adica in totalitatea sa, pretul ar fi de 8-10 euro pe metru patrat. Impartit in parcele, s-ar putea obtine undeva la vreo 12-13 euro pe metru patrat. La Horlesti, depinde de felul terenului. Daca este teren agricol, cultura intensiva, pretul variaza intre 400 si 500 euro pe hectar. Maximul care s-ar putea scoate ar fi 600 de euro pe hectar”, ne-a declarat Bogdan Cihodaru, patronul agentiei imobiliare „Terra”. La un calcul sumar, cele 60 de hectare de teren ajung la o valoare de 4,8 – 6 milioane de euro vindute compact, respectiv 7,8 – 8,4 milioane de euro parcelat. Unele voci afirma ca pe terenul respectiv se poate obtine un pret mult mai bun. „In zona respectiva se poate obtine usor 20 de euro pe metru patrat”, a fost de parere avocatul Vasile Lupu. Astfel, pretul terenului ar sari la fel de usor de 12 milioane de euro. (Vasile MIRON)
Flaiser: „Stiu despre istoria familiei Winkler”
Gica Alexa, procuratorului Ioanei Sadiye Winkler, a sustinut ca retrocedarea terenurilor a fost intr-un fel blocata de fosta conducere a judetului. „M-a intrebat odata Rusu Banu citi vor mai veni la impartirea pamintului cu pricina. Ca cica ar fi fost bagat si Lucian Flaiser, presedintele Consiliului Judetean, si acuma vine si Vasile Lupu. I-am spus ca nu stiu despre Flaiser, dar ca Vasile Lupu este avocatul meu. Am inteles ca Flaiser ar fi intervenit pentru Lavinia Winkler”, a declarat Gica Alexa. „Nu am intervenit pentru nimeni. Stiu despre istoria familiei Winkler. In urma cu multi ani am vazut cererea lor de retrocedare a terenurilor. Eu sint pentru retrocedarea in totalitate a pamintului catre urmasii proprietarilor”, a spus Lucian Flaiser, presedintele CJ Iasi. „Voi propune un amendament la lege prin care sa se grabeasca punerea in posesie a urmasilor fostilor proprietari. Sper ca Guvernul Tariceanu sa-si asume responsabilitatea acestui act normativ pentru a grabi procesul”, a sustinut avocatul Vasile Lupu, promotorul legii de retrocedare care ii poarta numele.
Cine a fost Alfred Winkler?
Alfred Winkler, a fost „capul financiar” al familiei. Multi ani, acesta a fost presedintele Tribunalului Iasi. In perioada interbelica, a ocupat pe rind functia de sef de sectie in cadrul Tribunalului, apoi sef fara sectie in cadrul aceleiasi institutii. Pe 25 august 1944, la numai doua zile de la intoarcerea armelor impotriva nemtilor, Alfred Winkler a fost numit primar al Iasului. El este cel care si-a dat seama de importanta actelor intr-o lume in care totul parea a se duce de ripa. Si atunci le-a adunat pe toate, le-a protejat cum a stiut mai bine si le-a lasat „mostenire” celor ce au urmat. Dar nu oricum, ci intr-o nisa construita in pod, la baza cosului de fum. De cealalta parte, Emil Winkler a fost persoana care a incheiat cele mai multe afaceri in numele familiei. In documentele gasite in zidul casei de pe strada Gane apar foarte multe acte in care numele Emil Winkler este asociat cu imprumuturi facute la banci pentru „inceperea lucrarilor agricole pe suprafata de aproape 45 de hectare de la Socola”. In evidentele Fiscului de atunci, Emil si Alfred Winkler sint platitori de impozit „de 70.000 lei pentru terenul de 45 de hectare din vecinatatea Spitalului Socola”

Publicitate și alte recomandări video