anunturi
grandchef
Mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

duminica, 27.11.2022

Poveşti cu tâlc (IV)

GALERIE
catalin onofrei
  • catalin onofrei
- +

Cum ne-am pricopsit cu atâţia tiriplici.

În vara lui 2004, pentru a contracara ascensiunea Alianţei Dreptate şi Adevăr, premierul României şi liderul PSD, Adrian Năstase, a hotărât să puncteze decisiv la imagine. Partidul Social Democrat avea să fie prima formaţiune din ţară ce-şi stabilea candidaţii pentru alegerile legislative din toamnă în urma unui scrutin intern inspirat de modelele occidentale. Prin urmare, se făgăduia că listele electorale nu vor mai fi alcătuite funcţie de interesele şi hachiţele vreunui lider controversat din teritoriu, ci doar după o onestă consultare a tuturor membrilor de partid. Năstase lăsa să se înţeleagă că locul politrucilor avea să fie luat de personalităţi social-democrate autentice, respectate în partid şi îndrăgite de comunitate.

Iniţial, reacţia publicului a fost pozitivă. PSD a început să crească rapid în sondaje distanţându-se de Alianţa DA. După fuziunea dintre prădalnicul PDSR şi „istoricul” PSDR (al lui Sergiu Cunescu), soldată cu naşterea PSD şi acceptarea formaţiunii în Internaţionala Socialistă (în 2003), alegerile interne erau considerate o a doua lovitură de maestru a „foştilor”. Se povestea prin „subredacţii” că tovarăşii din securitate şi din PCR, presaţi de oficialii din NATO şi UE, voiau să scape de eticheta de criptocomunişti, pentru a construi un partid social-democrat modern. De altminteri, Năstase chiar îi punea la treabă pe parlamentari, obligându-i să aibă cât mai multe intervenţii în forul legislativ, precum şi o asiduă activitate pe plan local. Bombonel se dovedea un bun organizator.

Am cunoscut în acea perioadă destui alegători neutri ce au salutat încântaţi mutarea lui Năstase, politician mult antipatizat pentru corupţia şi aroganţa lui, dar sincer apreciat datorită sagacităţii sale deosebite. La rândul lor, adversarii politici se declarau mai degrabă sceptici în privinţa reuşitei unui asemenea demers, socotind că PSD (aidoma oricărui partid din România) nu era pregătit pentru genul acesta de înfruntări. În schimb, pesediştii se arătau de-a dreptul îngroziţi, nepricepând exact ce li se pregătea. Înţelegerile lor subterane, mirosind a caş gras, menite a le asigura continuitatea în funcţii, păreau puse în pericol. Totuşi, foarte puţini intuiau dezastrul.

Ce a urmat ar putea reprezenta scenariul unei comedii savuroase cu proşti sau subiectul unui curs universitar de stringentă actualitate. Căci alegerile interne gândite de Năstase s-au transformat (nu doar din vina lui) într-o panaramă de care râdeau şi cei fără simţul umorului. Nu mai intru în amănunte, dar în mai toate organizaţiile de partid numărul final al voturilor a fost semnificativ mai mare decât numărul membrilor înscrişi. Unii pesedişti au votat de două, de trei, de patru ori chiar de zece ori.De fapt, de câte ori li s-a cerut.

Fiindcă se ciocneau cel puţin două tabere (haita lui Năstase versus clica lui Iliescu), rezultatele erau falsificate fie în favoarea uneia, fie în favoarea celeilalte grupări. Votul era dirijat de la Bucureşti, iar lingăii din teritoriu erau complet depăşiţi de situaţie. Dacă suna premierul, votau cu omul lui Năstase, dacă suna preşedintele, votau cu omul lui Iliescu. Pe urmă, telefonau disperaţi miniştrii în favoarea protejaţilor lor. În felul acesta, alegând multiplu, din oră în oră, pesediştii din teritoriu aveau conştiinţa împăcată. În orice caz, la final, când, un „fin” cunoscător al fenomenului politic precum Vasile Dîncu (genialul ministru de astăzi!) şi-a proclamat o victorie istorică la Cluj, toată presa (chiar şi aia plătită cu bani grei de PSD) a izbucnit în hohote de râs.

Deşi au invocat ulterior tot felul de probleme tehnice, pentru a explica neconcordanţa datelor, concluzia a fost că social-democraţii au eşuat lamentabil în ceea ce trebuia să fie un lăudabil exerciţiu de democraţie internă. Demni de propriul renume, membrii PSD s-au furat pe ei înşişi, dezamăgindu-şi atât activul de partid, cât şi electoratul. Scandalul a reverberat până în toamnă, când Năstase a pierdut, la mustaţă, prezidenţialele în faţa lui Băsescu, PSD fiind alungat la rându-i (cu ajutorul lui Dan Voiculescu!) de la guvernare.

Alegerile interne din Partidul Social Democrat au demonstrat atunci, din nou, dar mai evident ca niciodată, că partidele politice sunt construcţi rigide şi găunoase, incapabile să promoveze competiţia şi oamenii de calitate. Un şef ori un şefuleţ din teritoriu nu va accepta niciodată să facă loc unuia mai bun decât el. Va prefera chiar să rateze orice obiectiv (de pildă, adjudecarea unei primării de prestigiu) decât să-l lase pe altul din propriul partid, mai destoinic şi mai independent, să câştige trofeul. Cu timpul, măsurat în luni ori în ani de zile, şefuleţul se va înconjura de o camarilă după chipul şi asemănarea sa, pe care va încerca să o înfingă cât mai adânc în ciolanul puterii.Aşa s-au născut marile averi - imoral, ilegal şi cu foamea-n glandă.

De frica trădărilor, „echipa” va deveni tot mai închistată, iar organizaţia locală însăşi tot mai greu de penetrat. Pentru a se simţi în siguranţă, nulităţile din politică se vor înconjura de nulităţi, care se vor înconjura la rândul lor de alte nulităţi. Aşa s-au înmulţit peste măsuă tiriplicii. Această frăţie a penalilor mai putea fi spartă doar de trecerea inexorabilă a anilor, iar până mai ieri, şi de Codruţa Kovesi. Astăzi, DNA slugăreşte la rându-i plină de voioşie mafia politică.

Priviţi ce politicieni avem astăzi în PSD, PNL, USR, AUR şi UDMR şi ce „ucenici” cresc la umbra lor şi-mi veţi da dreptate! (Sfârşit)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Globalizare în alb şi negru

Nicolae GRECU

Globalizare în alb şi negru

Unele fenomene de la Cupa Mondială care se desfăşoară acum în Qatar sunt puse, mai mult sau mai puţin justificat, pe seama acestui concept al contemporaneităţii.

opinii

Savantul și ingenua. O poveste de iubire de odinioară (II)

Eugen MUNTEANU

Savantul și ingenua. O poveste de iubire de odinioară (II)

Coborât din sferele rarefiate ale preocupărilor sale de cercetător erudit al dialectelor limbii latine și al formării limbii române literare, tânărul aspirant la gloria științifică, dar și doritor să‑și asigure un cămin și o familie începe un asiduu asalt sentimental.

Pentru un pumn de voturi

Radu POPESCU

Pentru un pumn de voturi

La nouă luni de la declanșare, războiul din Ucraina produce în continuare răni și în Republica Moldova, o țară pomenită în fața unor crize umanitare, energetice și economice fără precedent.

Literarh

arh. Ionel OANCEA

Literarh

Tema MUST-ului de arhitectură din anul acesta s-a născut din ispitirile creatorului de spaţii artistico-funcţionale venite din lumea celorlalte arte. În acest continuum al expresivităţii estetice, literatura poate fi în conexiune cu arhitectura până în pragul dincolo de care cuvântul inventat pentru titlu, „literarh” începe să aibă substanţă? Răspund din capul locului, da. Inspirat de răspunsul acesta ferm, uşor demonstrabil, poate nu este lipsit de logică să găsim în limba arhitecţilor poeţi şi prozatori un echivalent inspirat pentru englezescul MUST.

pulspulspuls

Hopaa: premarele Mihăiţă  spălat  pe la subsuori cu sondajul. Cineva scoate capul afară şi dă ordine

Hopaa: premarele Mihăiţă spălat pe la subsuori cu sondajul. Cineva scoate capul afară şi dă ordine

LATER EDIT.  Cu o promptitudine care anunţă vremuri bune în comunicare, domnul premare ne-a anunţat că intervenţia de pe platforma PNL nu-i aparţine, ba, chiar mai mult, el nu ar avea nici măcar access la platforma respectivă. Touché, monsieur! Rugăm, prin urmare, curioşii să citescă pulsul nostru în cheia că există o persoană destul de puternică la liberali, cu acces deplin la butoane, care-I ia la per tu şI alte celea pe cei mai înalţI lideri, dar care stă prost cu gramatica. Ceea ce n-ar fi o noutate.   Iacătă, stimaţi telespectatori, cum megasondajul acela ultraincredibil al liberalilor, care-l scotea pe Mihai Chirica premare în 2024 încă dinainte de alegeri, cu 50% şi peste, i-a dat edilului şef apă la moară, stuchit la furcă, cum se mai spune, başca tupeu politic, şi după numai câteva zile omul scoate deja capul la interval ca să facă ordine în partid. 

Caricatura zilei

Jucătorul argentinian Lautaro Martínez protestează

Editia PDF

Bancul zilei

Tata, tata! Avem lupi în bloc? Nu, puiule, vecinii îsi citesc facturile la curent si gaze!

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.