Telenovela juridică a clanului interlop Corduneanu e departe de a se finaliza. După şase ani de procese, dar şi alţi câţiva înainte până la pronunţarea unei sentinţe definitive, ies la iveală posibile erori de procedură pe care anchetatorii le-ar fi făcut atunci când i-au cercetat penal pe interlopi. Informaţiile-bombă se regăsesc în motivarea primei sentinţe pronunţate de judecători în acest proces, cauză finalizată cu un paradox: deşi toată România îi cataloghează ca fiind „un clan interlop“, justiţia nu a putut proba acuzaţiile de constituire şi aderare la un grup infracţional organizat. Explicaţiile juridice oferite de judecătorii de la Tribunalul Maramureş induc ideea unor presupuse lacune din partea acuzării, care este aspru criticată de instanţă, potrivit motivării obţinute de „Ziarul de Iaşi“. 

Cum motivează judecătorii

Procesul clanului Corduneanu a fost finalizat de prima instanţă în urmă cu un an, 25 dintre cei 27 de membri ai grupării fiind condamnaţi la închisoare. Pedepsele au fost acordate pentru infracţiuni cu cuantum de pedepse mai redus decât cel stabilit de legislaţia penală pentru constituire şi aderare la un grup infracţional organizat, infracţiune pentru care toţi cei acuzaţi au fost achitaţi. Pentru această din urmă faptă, pedepsele puteau ajunge până la 20 de ani de închisoare. Dacă ar fi fost probe. „Instanţa constată faptul că rechizitoriul descrie într-o manieră extrem de generală faptele calificate ca fiind constituire, respectiv aderare la grup infracţional organizat reţinute în sarcina fiecărui inculpat, fiind foarte multe referiri la percepţia publică a «grupării Corduneanu», (existând chiar o secţiune în cadrul rechizitoriului dedicată percepţiei publice) fără însă a se indica în mod concret acţiunea imputată fiecărui inculpat de natură a fi calificată ca fiind element al infracţiunii de constituire, respectiv aderare a grupului infracţional(dată, loc, participanţi)“, au motivat judecătorii.

Magistraţii au mai arătat că procurorii au considerat că simpla legătură familială a interlopilor a căpătat „valenţe infracţionale“ în opinia Parchetului, fapt insuficient din punct de vedere legal pentru o incriminare. În documentul citat, judecătorii mai invocă faptul că două treimi din probele privind constituirea unui grup infracţional se bazează pe declaraţiile martorilor cu identitate protejată, fapt care, potrivit jurisprudenţei CEDO, ar împiedica confirmarea acestei infracţiuni de către instanţă, în lipsa altor probe. Mai mult, aceste declaraţii au fost înlăturate din materialul probatoriu. „Instanţa a constatat că o serie de probe, respectiv declaraţiile martorilor cu identitate protejată, au fost administrate în cursul urmăririi penale cu încălcarea principiului legalităţii, respectiv loialităţii probelor, motiv pentru care aceste probe au fost excluse ca nelegale, nefiind avute în vedere la pronunţarea soluţiei în cauză.“ Judecătorii exemplifică faptul că una dintre părţile vătămate din dosar figura, inexplicabil, şi ca martor cu identitate protejată dar şi că DIICOT a refuzat desecretizarea ordonanţelor privind unii martori, fapt ce a împiedicat luarea în calcul a celor declarate de aceştia, altminteri s-ar fi încălcat drepturile inculpaţilor. 

Care au fost acuzaţiile 

Considerat liderului clanului, Costel Corduneanu a primit o pedeapsă de 8 ani de închisoare cu executare, el fiind găsit vinovat pentru infracţiuni de trafic de persoane, trafic de minori, lipsire de libertate sau spălare de bani. Judecata s-a făcut în baza vechiului Cod Penal. Dacă s-ar fi aplicat actuala legislaţie, conform algoritmului stabilit de lege, Costel ar primit peste 16 ani de închisoare. În privinţa prejudiciului, în total, statul român ar trebui să recupereze 600.000 de euro şi 2,5 milioane de lei, potrivit primei sentinţe. Condamnări de maximum 10 ani au primit şi ceilalţi inculpaţi din dosar.

Dosarul Cordunenilor a fost trimis în instanţă în 2010, atunci când majoritatea membrilor importanţi ai grupării se aflau în spatele gratiilor. Metodele de teroare şi de îmbogăţire ale clanului, precum şi discuţii detaliate despre modul în care Cordunenii subjugaseră Iaşul erau prezentate în clar în actele de la dosar. Între timp, toţi membrii importanţi ai clanului, fără excepţie, au fost eliberaţi din arest preventiv şi s-au întors la Iaşi. Cordunenii au fost acuzaţi de DIICOT Iaşi că s-au organizat pe paliere şi au derulat o vastă activitate infracţională, de la şantaj, furturi, infracţiuni imobiliare sau bancare, înşelăciune etc. Numai reţeaua de hoţi din Europa, întinsă în 30 de ţări, ar fi adus clanului sute de mii de euro, potrivit procurorilor.