Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Povestiri din pădurea vieneză

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Este imprudent să ne punem speranţele într-o modificare rapidă a liniei austriece în problematica Schengen, în absenţa unor decizii de la Bruxelles pe care guvernul Nehammer să le poată „vinde” pe plan intern sub eticheta de succese. Pe de altă parte, în ciuda aparentei unităţi a partidului în jurul său, cancelarul austriac ştie că susţinerea de care beneficiază este condiţionată de rezultate.

Acum, după ce au trecut şi alegerile regionale din Austria Inferioară, se pune întrebarea dacă dosarul Schengen se îndreaptă cumva spre o rezolvare favorabilă pentru România şi vecina ei, Bulgaria. Sunt mulţi cei ce speră că, în ciuda slabei performanţe electorale a partidului său, cancelarul Karl Nehammer (liderul Partidului Popular Austriac - ÖVP) se va transforma rapid, poate chiar de luna viitoare, într-un altruist rezonabil, pro-european. Din păcate, lucrurile nu sunt chiar aşa.

După cum se ştie, ÖVP a pierdut majoritatea absolută în acest land, fiind silit să creeze o coaliţie, pentru a se menţine la putere. Coaliţiile, mai ales cele construite după un semieşec la urne, nu sunt chiar pe placul formaţiunilor obişnuite să domine un sistem politic - în acest caz, un land austriac. Şi totuşi, exact asta trebuie să facă popularii, spre a oferi o majoritate. Fără ei nu se poate, întrucât este de neconceput să apară o înţelegere între extrema dreaptă (Partidul Libertăţii - FPÖ) şi celelalte grupări reprezentate în legislativul regional: este vorba de Partidul Socialist (SPÖ), Verzi şi liberalii de centru-stânga din NEOS (Noua Austrie şi Forumul Liberal). De neconceput în acest moment - deşi în trecut s-a întâmplat, chiar la nivel naţional - este şi ca popularii să colaboreze cu extrema dreaptă. Rămân, aşadar, două variante: coaliţia cu socialiştii (preferată de ÖVP, dar nu e exclus ca din partea cealaltă să vină un refuz) şi înţelegerea cu cele două partide mici, Verzii şi NEOS, care ar duce la crearea unei majorităţi fragile, de 30 din totalul de 56 de legislatori regionali.

O astfel de majoritate există în landul Salzburg, unde alegerile sunt programate la 23 aprilie. Acolo, sondajele de opinie arată că popularii se află în scădere uşoară, oarecum tolerabilă prin comparaţie cu declinul de 9 procente înregistrat în Austria Inferioară. Dar până la scrutin mai sunt două luni şi trei săptămâni, timp suficient ca ÖVP să mai piardă sprijin şi să nu mai poată face majoritate cu partidele mici. În acest caz, ar trebui să se înţeleagă cu socialiştii, ceea ce ar ridica bine cunoscutele probleme de algoritm într-o coaliţie echilibrată. În fine, până la votul din Salzburg ar mai fi Carintia, la începutul lui martie, dar acolo aşteptările popularilor sunt mici - precedentele alegeri au fost câştigate categoric de socialişti, urmaţi la mare distanţă de extrema dreaptă.

Aşadar, cancelarul Nehammer ar trebui să fie extrem de interesat de performanţa partidului în Salzburg şi, pe cât posibil, va încerca să tragă învăţăminte din semieşecul din Austria Inferioară. Cum probabil că una dintre concluzii va fi aceea că ÖVP a pierdut votanţi în favoarea extremei drepte (FPÖ) şi cum landul Salzburg nu este nici el scutit de migraţia clandestină, s-ar putea ca şi acest scrutin regional să fie abordat tot dintr-o perspectivă exagerat de populistă. În aceste condiţii, nu ar trebui să ne aşteptăm ca la Consiliul Justiţie Afaceri Interne (JAI) de la mijlocul lui martie să avem parte de o schimbare majoră în atitudinea Vienei. Evident, cu excepţia cazului în care Comisia dă un semnal convingător că este deschisă la sugestiile austriece în materie de politici publice menite să combată migraţia ilegală. Ceea ce, după toate probabilităţile, nu se va întâmpla aşa curând.

Dacă popularii pierd alegerile la Salzburg (sau, oricum, înregistrează un declin procentual semnificativ), poziţia lui Karl Nehammer devine foarte, foarte problematică. La anul sunt programate alegeri legislative, iar sondajele de opinie îi plasează invariabil pe locul trei, după extrema dreaptă şi socialişti. Scorul lor este cu atât mai rău dacă îl comparăm cu victoria clară din 2019, repurtată sub conducerea fostului cancelar, neobişnuit de tânărul Sebastian Kurz. Atunci, popularii au obţinut aproape tot atât cât SPÖ şi FPÖ, luate împreună. A venit, însă, scandalul de nepotism şi corupţie care a pus capăt carierei domnului Kurz şi a aruncat ÖVP în haos.

În octombrie 2021, conducerea partidului l-a desemnat drept cancelar pe Alexander Schallenberg, fost ministru de externe în cabinetul Kurz, însă administraţia acestuia a fost - în fapt, deşi nu în acte - una interimară. Schallenberg nu a dorit să se înscrie în cursa pentru şefia partidului, în condiţiile în care cutuma austriacă era aceea că funcţia de cancelar revine liderului politic de vârf. În consecinţă, a demisionat după nici două luni, lăsând granzii partidului să selecteze o personalitate care să poată opri declinul electoral.

Soluţia aleasă a fost Karl Nehammer, învestit şef interimar al partidului în decembrie 2021 şi validat peste câteva luni, cu unanimitate de voturi, într-o convenţie specială a ÖVP. Principalul motiv al acestei opţiuni a fost acela că, din postura de fost ministru de interne în cabinetul Kurz, el părea persoana potrivită să înlăture impresia că popularii ar fi prea soft în materie de migraţie, ceea ce îi făcea să piardă voturi în favoarea extremei drepte, FPÖ. Sub conducerea lui Nehammer, ÖVP şi-a amortizat întru câtva căderea electorală, oprindu-se pe un platou de 21-22 la sută din intenţiile de vot, dar nefiind capabil să intre pe o traiectorie ascendentă.

În aceste condiţii, este imprudent să ne punem speranţele într-o modificare rapidă a liniei austriece în problematica Schengen, în absenţa unor decizii de la Bruxelles pe care guvernul Nehammer să le poată „vinde” pe plan intern sub eticheta de succese. Pe de altă parte, în ciuda aparentei unităţi a partidului în jurul său, cancelarul austriac ştie că susţinerea de care beneficiază este condiţionată de rezultate. În politica austriacă nu se obişnuieşte ca un lider politic, odată ales, să fie înlocuit cu un an înaintea scrutinului - dar aceasta nu înseamnă că o asemenea variantă ar fi imposibilă.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri