Prăbuşirea blocului din SUA ridică multe întrebări și la noi. Cât de sigur e cel în care stați?
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 17.09.2021

Cum ar trebui verificată structura de rezistenţă a blocurilor vechi

Prăbuşirea blocului din SUA ridică multe întrebări și la noi. Cât de sigur e cel în care stați?

GALERIE
bloc prabusit
  • bloc prabusit
- +

„Ziarul de Iaşi“ a discutat cu un specialist în structuri de beton armat. Urmărirea construcţiilor se face periodic, în mod curent, sau în mod special în cazul unor construcţii importante sau dacă au fost descoperite probleme. Ce elemente are în vizor un astfel de evaluator specializat? Peste 3.000 de blocuri din municipiu sunt construite înainte de anul 1990. „Într-o medie generală, după 30-40 ani de ani ar trebui făcută o inspecţie mai riguroasă“, ne-a declarat prof.dr. Petru Mihai.

Pe 24 iunie, clădirea de 12 etaje - ChamplainTowers South, din localitatea Miami-Dade, Florida, SUA, s-a prăbuşit din senin, 98 de persoane pierzându-şi viaţa, conform ultimelor date. Presa de peste ocean a relatat că au existat probleme de structură, detectate de cel puţin trei ani. Climatul umed şi apa sărată din zonă care s-au infiltrat până la structura de rezistenţă a blocului, construit în urmă cu 40 de ani, ar fi printre cauzele dezastrului. În acest context, „Ziarul de Iaşi“ a luat legătura cu un specialist în construcţii din Iaşi, în special în cele care utilizează betonul armat, prof.dr. Petru Mihai, pentru a înţelege care este „termenul de expirare“ al unui bloc de locuinţe şi care sunt primele semne la care ar trebui intervenit pentru a fi prevenită o tragedie, dar şi pentru a prelungi durata de viaţă a unei construcţii. Prof. Mihai este cadru didactic la Facultatea de Construcţii şi Instalaţii la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi (TUIASI).

Urmărirea anuală a blocurilor, un fel de ITP la clădiri

Profesorul universitar a explicat că pentru orice fel de construcţii în România, nu doar pentru cele construite din betoane, există un normativ cu caracter de lege care stabileşte urmărirea comportării în timp a construcţiilor. Există două tipuri de urmărire: cea curentă şi cea specială.

„Cea curentă este destul de simplă şi se face cu mijloace vizuale. Mă duc şi mă uit la construcţie, la exterior, la interior, să văd dacă sunt zone cu probleme, fac alte determinări prin mijloace simple: ciocănesc tencuiala să nu sune a gol etc. Urmărim deplasări ale construcţiei, grinzi care nu sunt la locul lor, stâlpi ai acoperişului care s-au deplasat, dacă sunt fisuri, crăpături, zone expuse unde armătura a corodat, dacă la îmbinări şuruburile sunt ruginite, dacă pe elementele metalice ale structurii nu apare coroziune etc.“, a explicat specialistul pentru „Ziarul de Iaşi“.

El a spus că urmărirea curentă ar trebui să fie făcută anual, conform obligaţiilor impuse de lege. Acest lucru înseamnă că un bloc de locuinţe, spre exemplu, ar trebui să contracteze anual, prin asociaţia de proprietari, un inginer constructor specializat care să facă această evaluare sumară. E ca un ITP la maşină, explică prof.dr. Petru Mihai, care spune că dacă în urma acestei urmăriri curente se observă elemente ce ridică probleme mai grave, atunci intervine urmărirea specială.

„Aceasta se face fie la construcţii de importanţă deosebită (centrale nucleare, un pod care leagă două regiuni, vital pentru economie etc.) sau dacă s-au identificat probleme grave la o construcţie. Vorbim de o grindă fisurată sau deformată, spre exemplu. Nu-mi permit aici să merg o dată pe an, trebuie să urmăresc continuu cum evoluează fisura, dacă se stabilizează, dacă avansează, şi se face asta cu echipamente specializate“, a completat prof.dr. Petru Mihai.

Un bloc cu 100 de ani garanţie poate avea probleme după 30

Acesta a explicat că, de principiu, construcţii din beton – cum sunt blocurile – sunt proiectate cu o garanţie de 90-100 de ani, dar pot apărea probleme şi după 30-40 de ani, în funcţie de zona de exploatare. Profesorul a exemplificat cu o serie de structuri pe care le-a inspectat personal în zona Ocna Mureş, care după 10 ani de la construcţie „arătau groaznic“.

„Se extrăgea sarea cu apă fierbinte, care ulterior se evapora şi în atmosferă se duceau şi particule de sare. Era groaznic - după 10 ani unele armături aproape că nu mai existau. Dar, să spunem, într-o medie generală, după 30-40 ani de ani ar trebui făcută o inspecţie mai riguroasă“, a punctat prof.dr. Petru Mihai.

El a spus că în majoritatea blocurilor, la 10-20 de ani de când au fost date în uz, se fisurează unele ţevi la subsol, spre exemplu, care duc la acumulări de apă. Acea apă, dacă nu este evacuată, poate să se infiltreze până la elementele de structură. Dacă o daună este observată din timp sau dacă se acţionează preventiv, profesorul spune că o construcţie de beton poate fi exploatată cu mult după cei 100 de ani de garanţie.

„E ca la maşini: nu te lasă deodată în drum fără să dea semne că ar exista probleme. Aşa este la clădiri: vedeţi că a început să cadă tencuiala, apare o fisură, o zonă de coroziune roşiatică. Dacă nu interveniţi atunci, încep să se agraveze problemele. Din păcate, la noi nu prea se face această urmărire curentă. Fiindcă structura e gândită să ţină 90 de ani, dar hidroizolaţia după 20 de ani ar trebui schimbată, tabla la fel dacă este acoperiş şi sunt scurgeri de apă“, a spus prof.dr. Petru Mihai.

El a precizat că mulţi proprietari înţeleg din garanţia de 90 de ani că nu vor fi probleme timp de multe decenii la o clădire, şi din această cauză nu există „minima educaţie să am grijă de bunul meu“.

„Dacă pică o zonă cu tencuială, cu 50 de lei iau un sac de mortar, am re-tencuit şi am rezolvat problema. Dacă las 3-5 ani, umezeala poate ajunge la stâlp, corodează armătura şi s-ar putea să mă coste între 5.000 şi 50.000 de lei să o repar“.

VEDEȚI ȘI: 3.100 de blocuri din Iaşi au peste 30 de ani vechime. 41 sunt din anii ’20 - AICI

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Restauraţia fără rest

Pavel LUCESCU

Restauraţia fără rest

Uitându-te la ce se întâmplă zilele astea în politica românească începi să-ţi dai seama că acum un an am luat de fapt o mare ţeapă şi că premierul pe care şi l-a dorit şi l-a impus Iohannis, Florin Cîţu, nu e decât versiunea sintetică şi coafată a grindenilor, tudoşilor şi dăncilelor lui Dragnea pentru fraierii de „dreapta”.

Filmuletul zilei

opinii

Ce tot aveţi cu filosofia? (I)

Ioan Alexandru TOFAN

Ce tot aveţi cu filosofia? (I)

Schimbările, câte sunt, par a fi făcute de un copil râzgăiat care, supărat pe ursuleţul lui, vrea să îl transforme în maşinuţă. Sunt mutate băncile, ca să fie în cerc şi nu în rând. Se dă cu var. Sunt înlocuite tablele. Iar se dă cu var. Power-point-ul este încurajat să devină un limbaj universal, aruncându-se în inactualitate însuşi fundamentul culturii noastre europene, care este cuvântul. Power-point-ul se proiectează pe un var strălucitor. Se schimbă ordinea rubricilor în diverse tabele. Concluziv, se mai dă o dată cu var.  

Muzica pe care o ascultăm, parte a identităţii noastre

George PLEȘU

Muzica pe care o ascultăm, parte a identităţii noastre

Fără nici o îndoială, muzica pe care o ascultăm şi împărtăşim cu alţii este parte a individualităţii nostre, a identităţii personale, sociale şi culturale, inclusiv prin dorinţa de a ne integra, de a corespunde sau a ne diferenţia de majoritate. Departe de a fi doar distracţie sau o experienţă pur estetică, muzica este un limbaj în sine, care se dezvoltă continuu, odată cu omenirea.

IN MEMORIAM: Existenţa unei făpturi mirabile în regatul frumuseţii nepieritoare

Grigore ILISEI

IN MEMORIAM: Existenţa unei făpturi mirabile în regatul frumuseţii nepieritoare

Viaţa Ecaterinei Ilisei, născută Şerbu, şi purtând din 1960 până la căsătoria din 22 noiembrie 1965 numele de Moldovan, cel a bunicilor materni, care o înfiaseră spre a o scăpa de anatema „originii nesănătoase”, stigmat al regimului comunist, a fost hărăzită de Dumnezeu să-şi rânduiască viaţa sub semnul frumuseţii. Fusese plămădită să fie chip al splendorii umane. 

pulspulspuls

Idilă politică cu Iulică Răzgândică: ce surprize vom mai avea?

Idilă politică cu Iulică Răzgândică: ce surprize vom mai avea?

Una scurtă pe azi despre subiectul ultimelor zile din politichia locală: cel despre demisia anunţată dar nescrisă a conţilierului userist Iulică Răzgândică.

Caricatura zilei

Tramvaiul nou și-a început treaba

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.