Cum decurg alegerile la UAIC pentru alegerea rectorului. La ora 14, s-a votat în proporție de 60,1% - UPDATE
UPDATE (22:52): Tudorel Toader: “La final de mandat de Rector al UAIC! Stimati colegi, Sunt on (...)
citeste totmarti, 19.03.2024
„Ziarul de Iaşi“ a discutat cu un specialist în structuri de beton armat. Urmărirea construcţiilor se face periodic, în mod curent, sau în mod special în cazul unor construcţii importante sau dacă au fost descoperite probleme. Ce elemente are în vizor un astfel de evaluator specializat? Peste 3.000 de blocuri din municipiu sunt construite înainte de anul 1990. „Într-o medie generală, după 30-40 ani de ani ar trebui făcută o inspecţie mai riguroasă“, ne-a declarat prof.dr. Petru Mihai.
Pe 24 iunie, clădirea de 12 etaje - ChamplainTowers South, din localitatea Miami-Dade, Florida, SUA, s-a prăbuşit din senin, 98 de persoane pierzându-şi viaţa, conform ultimelor date. Presa de peste ocean a relatat că au existat probleme de structură, detectate de cel puţin trei ani. Climatul umed şi apa sărată din zonă care s-au infiltrat până la structura de rezistenţă a blocului, construit în urmă cu 40 de ani, ar fi printre cauzele dezastrului. În acest context, „Ziarul de Iaşi“ a luat legătura cu un specialist în construcţii din Iaşi, în special în cele care utilizează betonul armat, prof.dr. Petru Mihai, pentru a înţelege care este „termenul de expirare“ al unui bloc de locuinţe şi care sunt primele semne la care ar trebui intervenit pentru a fi prevenită o tragedie, dar şi pentru a prelungi durata de viaţă a unei construcţii. Prof. Mihai este cadru didactic la Facultatea de Construcţii şi Instalaţii la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi (TUIASI).
Profesorul universitar a explicat că pentru orice fel de construcţii în România, nu doar pentru cele construite din betoane, există un normativ cu caracter de lege care stabileşte urmărirea comportării în timp a construcţiilor. Există două tipuri de urmărire: cea curentă şi cea specială.
„Cea curentă este destul de simplă şi se face cu mijloace vizuale. Mă duc şi mă uit la construcţie, la exterior, la interior, să văd dacă sunt zone cu probleme, fac alte determinări prin mijloace simple: ciocănesc tencuiala să nu sune a gol etc. Urmărim deplasări ale construcţiei, grinzi care nu sunt la locul lor, stâlpi ai acoperişului care s-au deplasat, dacă sunt fisuri, crăpături, zone expuse unde armătura a corodat, dacă la îmbinări şuruburile sunt ruginite, dacă pe elementele metalice ale structurii nu apare coroziune etc.“, a explicat specialistul pentru „Ziarul de Iaşi“.
El a spus că urmărirea curentă ar trebui să fie făcută anual, conform obligaţiilor impuse de lege. Acest lucru înseamnă că un bloc de locuinţe, spre exemplu, ar trebui să contracteze anual, prin asociaţia de proprietari, un inginer constructor specializat care să facă această evaluare sumară. E ca un ITP la maşină, explică prof.dr. Petru Mihai, care spune că dacă în urma acestei urmăriri curente se observă elemente ce ridică probleme mai grave, atunci intervine urmărirea specială.
„Aceasta se face fie la construcţii de importanţă deosebită (centrale nucleare, un pod care leagă două regiuni, vital pentru economie etc.) sau dacă s-au identificat probleme grave la o construcţie. Vorbim de o grindă fisurată sau deformată, spre exemplu. Nu-mi permit aici să merg o dată pe an, trebuie să urmăresc continuu cum evoluează fisura, dacă se stabilizează, dacă avansează, şi se face asta cu echipamente specializate“, a completat prof.dr. Petru Mihai.
Acesta a explicat că, de principiu, construcţii din beton – cum sunt blocurile – sunt proiectate cu o garanţie de 90-100 de ani, dar pot apărea probleme şi după 30-40 de ani, în funcţie de zona de exploatare. Profesorul a exemplificat cu o serie de structuri pe care le-a inspectat personal în zona Ocna Mureş, care după 10 ani de la construcţie „arătau groaznic“.
„Se extrăgea sarea cu apă fierbinte, care ulterior se evapora şi în atmosferă se duceau şi particule de sare. Era groaznic - după 10 ani unele armături aproape că nu mai existau. Dar, să spunem, într-o medie generală, după 30-40 ani de ani ar trebui făcută o inspecţie mai riguroasă“, a punctat prof.dr. Petru Mihai.
El a spus că în majoritatea blocurilor, la 10-20 de ani de când au fost date în uz, se fisurează unele ţevi la subsol, spre exemplu, care duc la acumulări de apă. Acea apă, dacă nu este evacuată, poate să se infiltreze până la elementele de structură. Dacă o daună este observată din timp sau dacă se acţionează preventiv, profesorul spune că o construcţie de beton poate fi exploatată cu mult după cei 100 de ani de garanţie.
„E ca la maşini: nu te lasă deodată în drum fără să dea semne că ar exista probleme. Aşa este la clădiri: vedeţi că a început să cadă tencuiala, apare o fisură, o zonă de coroziune roşiatică. Dacă nu interveniţi atunci, încep să se agraveze problemele. Din păcate, la noi nu prea se face această urmărire curentă. Fiindcă structura e gândită să ţină 90 de ani, dar hidroizolaţia după 20 de ani ar trebui schimbată, tabla la fel dacă este acoperiş şi sunt scurgeri de apă“, a spus prof.dr. Petru Mihai.
El a precizat că mulţi proprietari înţeleg din garanţia de 90 de ani că nu vor fi probleme timp de multe decenii la o clădire, şi din această cauză nu există „minima educaţie să am grijă de bunul meu“.
„Dacă pică o zonă cu tencuială, cu 50 de lei iau un sac de mortar, am re-tencuit şi am rezolvat problema. Dacă las 3-5 ani, umezeala poate ajunge la stâlp, corodează armătura şi s-ar putea să mă coste între 5.000 şi 50.000 de lei să o repar“.
VEDEȚI ȘI: 3.100 de blocuri din Iaşi au peste 30 de ani vechime. 41 sunt din anii ’20 - AICI
Cuvinte cheie: + prăbușire bloc, bloc sigur, blocuri vechi
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Băieții născuți din mame obeze au șanse mari să devină și ei supraponderali
Roşia Montană: aspecte mai puţin înţelese şi complexul resurselor
Tradiţie veche la partidoiul ieşean: cum l-au împins pe scări la vale Bogdăneii taman pe Măricel?
Alegeri la „Al. I. Cuza”: Prof. Codrin Liviu Cuţitaru - NU VĂ FIE FRICĂ, TUDORICĂ PICĂ!
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |