Prăpăduri recurente
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 06.03.2021

CUVINTE ACOPERITE

Prăpăduri recurente

GALERIE
Stelian Dumistracel
  • Stelian Dumistracel
- +

Hărnicia şi preferinţele lingvistice ale reporterilor propulsaţi pe meleaguri bântuite de fenomene meteo (uneori) de senzaţie, dar şi selecţia lexicală a producătorilor emisiunilor tv de ştiri, îngemănată cu aceea a realizatorilor de grupaje tematice, au readus şi menţin, cu aplomb, în discursul public, un termen de spaimă: prăpăd! De aceea, nu este de mirare că lexemul, pentru limba literară de astăzi un regionalism moldovenesc şi ardelenesc, se bucură de aparte căutare în titluri.

1. Ca de obicei, neologismul pare să mai dea dosul când atenţia ne este bracată pe urmările furtunilor (de vară, până la urmă; „c-aşa-i vara“, nu?). Destul de rar ploile sunt torenţiale şi reprezintă vreun cataclism, dezastru ori vreo catastrofă; predomină prăpădul & familia. După cum urmează: „Furtuna şi grindina au făcut prăpăd în mai multe zone din ţară… Bucăţile de gheaţă au făcut prăpăd în curţile oamenilor, iar culturile au fost distruse“ (/romaniatv.net/); „Grindina a facut prapad la Fardea“ (asta vine pe undeva prin Banat; /lugojinfo.ro/). Cine şi ce se mai află în legătură directă cu responsabilitatea prăpădurilor: „vijelia“, „furtuna“, „ploaia torenţială“, „o tornadă“, în ultimele cazuri neologisme împerecheate cu anumit efect „prăpădului“.

2. Şi nu doar pe la noi (să observăm, uneori, şi majusculele): „Uraganul Irma a făcut prăpăd în insulele Caraibe“ (/adevarul.ro/). Pentru anii 2004, 2011 şi 2014, mişcări seismice şi „valuri tsunami“ erau răspunzătoare de prăpădurile din apele Japoniei, dar şi de prin alte zone; o mostră: „O lume întreagă îşi aminteşte, astăzi, de seismul de 9,3 grade pe scara Richter, care, pe 26 decembrie 2004, a făcut prăpăd în Oceanul Indian“ (/reporterntv.ro/). Un cuvânt „tare“, întrebuinţat şi de moldovenii de la răsărit de Prut: „O ploaie cu grindină a făcut prăpăd în Drochia“ (/noi.md/), respectiv „O FURTUN| cu GRINDIN| a făcut PR|P|D în Texas: Zeci de mii de case şi maşini distruse. Oamenii, treziţi de un ZGOMOT INFERNAL“ au aflat recent moldovenii (/publika.md/).

3. Nu se lasă mai prejos nici „organele“, dar nici indivizii: „Poliţiştii au făcut PR|P|D în toată ţara: cuantumul amenzilor atinge cote AMEŢITOARE“ (/stiripesurse.ro/); „DIICOT a făcut PR|P|D: Zeci de audieri, 10 persoane REŢINUTE“ (idem); „S-a urcat beat la volan si a facut prapad intr-o intersectie din Capitala!“ (/stirileprotv.ro/). Iată şi isprava unui britanic: „A luat autobuzul, la propriu, si a facut prapad pe sosea!“ (idem).

4. Extensie în arta plastică: expoziţia „«Prăpădenia pământului», a artiştilor Mona Vătămanu şi Florin Tudor“, dovadă că termenul are deosebită putere de atracţie, iar asta şi după vigoarea profeţiilor din stilul biblic: „atunci o prăpădenie neaşteptată va veni peste ei, ca durerile naşterii“ (/semnelevremurilor. wordpress.com/); „Va fi atâta foc şi prăpăd peste toată omenirea, că mulţi vor vrea să se fi aflat în pământ, în morminte“ (/ganduridinierusalim.com/). Iar pentru beletristică vine destul de bine chiar spre a numi orice primejdie: „Dar cum să te cobori şdin cireşţ, căci jos era prăpădenie! şmătuşa Mărioara, c-o jordie în mânăţ (Ion Creangă).

5. Să urmărim şi alţi… agenţi; mai întâi, opusul ploilor: „Seceta a făcut prăpăd în Dolj“ („Gazeta de Sud. Cotidianul oltenilor de pretutindeni“), dar şi forţe mai-mai oculte: „Un virus puternic face prapad in familia Clejanilor. Dupa Fulgy si Margherita, care au ajuns de urgenta la spital, a venit si randul Vioricai sa se imbolnaveasca“ (/wowbiz.ro/)/ Aşadar, cu aparent surprinzătoare extensie contemporană geografică spre sud, dar pe netăgăduite urme ale vechiului statut din limba vorbită şi din scrieri ale secolelor trecute.

6. Nu este singura zonă de expresivitate a regionalismului; ca adjectiv, dar şi substantivat, participiul de la verbul (a) prăpădi (iniţial „a pierde“) face furori ca depreciativ, registru în care prăpădit porneşte de la „om sărac, sărman; om nenorocit, amărât“, respectiv de la „om chinuit, nefericit, obidit“. Iată... delicateţea unei replici din piesa de teatru „O soacră“ (după I.L. Caragiale): „Ce-ai făcut, prăpăditule?“(/ilcaragiale.eu/), dar pentru exprimarea familiară apelativul poate fi considerat, de fapt, ca unul destul de puţin agresiv: „Pe unde ai umblat, prăpăditule?“ („folclor umoristic“; /books.google.ro/).

7. Şi, iarăşi fără discriminări regionale: „Prăpăditul de popă Fl., afară din Mitropolia Banatului!“ (personajul este calificat drept „popă adulterin, personajul negativ al unei nuvele reale“; /ziuadevest.ro/), vezi şi „prăpăditul de pisar“ (/books.google.ro/), „prăpăditul de bărbat al tău“ (/books.google.ro/). Dată fiind permisivitatea spaţiilor de socializare, nu ne miră agresivitatea caracterizării la adresa unui om politic, de tipul „P…a, vai de capul tău de laş prăpădit“ (/catalin.francu.com/).

8. Oricum, lucrurile se mai nuanţează, în sensul că se cam îndulcesc de-a binelea, ca într-un săltăreţ cântec de pe nunţile din Banat: „Prăpădit îi badea, mare prăpădit!“, date fiind, până la urmă, reproşurile pe caz de dragoste! 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Proiectele, iluzii în fotbalul ieşean

Nicolae GRECU

Proiectele, iluzii în fotbalul ieşean

Atunci, când Politehnica va fi un club puternic, când Copoul va fi un punct de atracţie pentru fotbaliştii din toată Moldova, atunci ne putem gândim şi la antrenorul necesar pentru a râvni la performanţă

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (IV)

Eugen MUNTEANU

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (IV)

În foiletonul de faţă autorul evidenţiază rolul pe care l‑a jucat proiectul MLD la trezirea printre tinerii cercetători a interesului pentru studiile biblico-filologice.

Hirotonie de Episcop: Preasfinţitul Nichifor Botoşăneanul

pr. Constantin STURZU

Hirotonie de Episcop: Preasfinţitul Nichifor Botoşăneanul

Mâine va fi hirotonit noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, Nichifor Botoşăneanul, ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa sa din 25 februarie 2021. Acest post de Episcop-vicar era vacant după ce, anul trecut, Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul a fost ales şi întronizat Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Vorbim, aşadar, despre un eveniment rar, un moment istoric. În Catedrala Mitropolitană din Iaşi, precedenta hirotonie de episcop săvârşită a fost tocmai cea a Preasfinţitului Calinic Botoşăneanul, în urmă cu 30 de ani, pe 25 martie 1991.

Ce înseamnă să ai de-a face cu o lume mult prea complexă ca să o poţi înţelege pe deplin? (I)

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Ce înseamnă să ai de-a face cu o lume mult prea complexă ca să o poţi înţelege pe deplin? (I)

Azi vă voi familiariza cu câteva dintre ideile şi teoriile unui om de ştiinţă, eseist, filozof şi fost trader, unul dintre cei mai cunoscuţi şi urmăriţi specialişti în înţelegerea probabilităţii, incertitudinii şi riscului. Fie că vorbim de lebădă neagră, (anti)fragilitate, sisteme complexe, stresor, şoc, criză, instabilitate, volatilitate sau predictibilitate, aceste noţiuni sunt extrem de criticate de către multe gulere scrobite ale orgolioşilor scientişti.

pulspulspuls

Suferinţele discrete ale madamei

Suferinţele discrete ale madamei

Una mai molcuţă, de uichend, pe azi, dacă tot e sâmbătă şi e aşa frig afară. Şi ce ar putea fi mai moale şi mai pufos decât opera lirică, stimaţi telespectatori, şi mai ales graniţa penală a acesteia cu politichia mâloasă de Bahlui? 

Caricatura zilei

De citit

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.