„Predarea religiei în şcoli să fie prevăzută în Constituţie“

Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în frunte cu ÎPS Teofan, plănuieşte să iniţieze o acţiune de sensibilizare a oficialităţilor, întrucât se doreşte ca numele lui Dumnezeu să apară în viitoarea Constituţie a Româ­niei. Mai mult, feţele bisericeşti vor ca în legea fundamentală a ţării să fie subliniat rolul familiei în societate, importanţa tradiţiei creştine a poporului ro­mân, dar şi rolul pe care Biserica Orto­doxă Română (BOR) l-a avut în istoria ţării.

 

Conform informaţiilor oferite de Bi­roul de Presă al Arhiepiscopiei Ia­şilor, în Constituţie trebuie evidenţiată inclusiv necesitatea predării religiei în şcoală, precum şi importanţa susţinerii românilor în afara graniţelor.

Marius Nicolae Bălan, prodecan al Facultăţii de Drept de la Universitatea „Al.I. Cu­za“ şi titular al cursului de drept constituţional, afimă că, în general, invocarea în preambulul Constituţiei a lui Dum­nezeu sau chiar a Sfintei Treimi este specifică Constituţiilor adoptate cu câ­teva decenii în urmă, şi mai rar în cele actuale. „Chiar în cazul Constituţiei noastre, la iniţiativa lui Ioan Ale­xan­dru, din partea Partidului Naţional Ţă­rănesc, trebuia să apară numele Atot­puternicului Dumnezeu. Amenda­mentul a primit vreo 200 de voturi, lipseau trei ca să fie majoritate absolută şi să fie aprobat, în condiţiile în care în sală era puţin peste cvorumul legal. Nu există nicio regulă care să spună că numele lui Dumnezeu nu poate apărea în Constituţie. Câtă vreme invocarea divinităţii este neutră confesional, cred că este în regulă“, a punctat Marius Bălan. Acesta mai remarcă faptul că doar în Constituţia din 1923 era subliniat rolul BOR ca bi­serică de stat.

 

Lucian Dîrdală, politolog, afirmă că introducerea în textul constituţional a unor referiri la divinitate este binevenită, în condiţiile în care se reflectă un fundament important al identităţii noastre colective, dar fără ca aceste prevederi să poată legitima politici discriminatorii faţă de liber-cugetători sau faţă de practicanţii altor religii decât cea majoritară. „Pe de altă parte, orice referire la divinitate trebuie armonizată cu principiul suvera­nită­ţii populare şi cu cel al separaţiei între Biserică şi stat. Teme precum agenda drepturilor individuale, defi­nirea familiei sau studiul religiei în şcoală variază în timp ca formă şi in­tensitate de manifestare, astfel că trebuie evitată situaţia în care angajamentul nostru de azi ar restrânge li­bertatea de opţiune a generaţiilor vii­toare“, explică Lucian Dîrdală.

 

Printre hotărârile Sinodului se mai numără intensificarea misiunii în zonele în care au apărut persoane sau mişcări eterodoxe, dar care activează sub aparenţa unui cult ortodox şi analizarea datelor statistice referitoare la structura confesional – religioasă în judeţele din regiu­nea Mitropoliei, în perioada 1992 – 2011.