Ieşenii care cresc oi se lovesc de lipsa centrelor de colectare din judeţul Iaşi iar din acest motiv preferă să arunce lână în spatele stânei şi să o facă căpiţă. Cel mai apropiat centru de colectare este la Bacău, însă preţul benzinei până acolo şi înapoi ajunge de cele mai multe ori să ajungă cât ajutorul de minimis. Ajunşi însă la centrul de colectare, ciobanii se lovesc de alte probleme.

„Acolo li se dă 1 leu pe cojoc. Adică pentru trei kilograme de lână, pentru că li se spune că lână nu este de calitate, că este murdară etc. Şi oamenilor nu le convine deloc să mai bată drumul degeaba”, spune Laurenţiu Precup, şeful Direcţiei Judeţene pentru Agricultură din Iaşi.

Într-o astfel de situaţie, ciobanii ieşeni riscă să iasă chiar în pierdere şi să mai vină cu bani de acasă, deoarece cheltuielile de drum ajung să fie mai mari ca ajutorul de minimis pentru lâna pe care o dau spre comercializare.

Dovada faptului că programul nu are succes la Iaşi este numărul mic de beneficiari în 2018. Din cei 1.290 de ciobani, câţi sunt înregistraţi la Direcţia Agricolă, doar 12 au dus lâna la centrul de colectare din Bacău, adică doar 1% din numărul total. Suma cumulată încasată de ei anul trecut este de 24.416 lei.

La ultima noastră vizită făcută ciobanilor din judeţ am putut observa clăile în care stătea adunată „producţia” de lână din ultimii doi-trei ani. Liliac Constantin are 500 de ori, iar în spatele stânii care se află pe dealul de lângă şoseaua de centură a Iaşului sunt două căpiţe mari de lână. Nu are ce face cu ea.

„Sunt vreo trei tone, dacă existau acele centre de colectare de care vorbea Daea, aş fi primit 3.000 de lei pe ea, cât iese calculat la un leu pe kilogram. Dar aşa, nu am unde să o duc. Mă gândeam să-mi izolez cabana cu ea, să pun lână între două plăci de lemn şi gata. Nici pieile nu am unde să le dau, nu le ia nimeni. Le duc eu la tăbăcit şi îmi fac prin casă covoraşe, pături…”, spune Liliac Constantin, un cioban din Uricani.

Nu departe de această localitate, în Bogdăneşti, îl găsim pe ciobanul Ştefan Condurache care are 300 de oi. Ne spune că nici el nu are ce să facă cu lâna.

„Doarme câinele pe ea! Pe vremea lui Ceauşescu dădeam câte 2 kilograme de lână de oaie, restul vindeam. Lâna mergea, la fel şi pielicele. Era o femeie în sat care făcea plapume şi îmi lua ea lâna, dar acum a îmbătrânit, nu mai face. Acum dau lâna la gârlă. Erau darace, unde se scărmăna, se făceau caiere, acum cine le mai cumpără?”, se întreabă ciobanul.

Programul continuă însă, Ministerul Agriculturii anunţând că perioada de înscriere pentru anul acesta este până pe 28 februarie şi că perioada în care producţia de lână poate fi valorificată este între 29 martie – 30 septembrie 2019.

„Solicitanţii înregistraţi în Registrul unic au obligaţia de a depune documentele justificative care să ateste comercializarea producţiei de lână obţinute până la 1 noiembrie 2019, inclusiv. Comercializarea lânii trebuie să se realizeze către un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii, direct sau printr-un intermediar, care are încheiat un contract de livrare lână cu un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii”,  precizează pe site reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

Publicitate și alte recomandări video